Marinari abandonaţi de CINCI luni în apele Egiptului

a

Marinari români abandonaţi în apele egiptene. Aproape treizeci de navigatori sunt într-o situaţie disperată. De cinci luni sunt părăsiţi pe nava Olympus şi nu şi-au mai primit salariile. Acum, nu mai au provizii, combustibil, iar gunoiul nedescărcat de la bord a declanşat un focar de infecţie.

“Cu combustibilul numai astăzi. Iar cu mâncarea, mai sunt pentru 3 zile. Apă de băut pentru 5 zile şi pentru spălat cred că mai avem 7 zile. La mila Domnului suntem, pentru că altă posibilitate nu avem. Situaţia navei este aşa din 24 februarie, anul curent. Salarii nu s-au primit de atunci, sunt oameni care au plecat fără un ban în buzunar. Cam câţi bani aveţi de primit? Banii de primit se ridcă în jur de 400.000 de euro per total”, spune un marinar român de pe Olympus.

ZIUA FRANŢEI: Paradă de milioane de euro la Paris

a

Sărbătoare pe străzile Parisului, cu ocazia Zilei Franţei. Astăzi de împlinesc 223 de ani de la întemeierea statului francez modern, în urma revoluţiei care a înlăturat de la putere dinastia monarhiei de Bourbon.

Cu ocazia zilei naţionale, se organizeaza în fiecare an o paradă militară de-a lungul celebrului Champs Elysees, precum şi un foc de artificii deasupra capitalei. Nu vor lipsi concertele şi petrecerile în aer liber, la care sunt aşteptaţi sute de mii de oameni din întreaga ţară. Cu toate acestea, presa scrie că evenimentul va fi afectat de criza economică de pe continent. Organizatorii paradei militare au încercat să micşoreze costurile întregii manifestări cu aproape un sfert faţă de anii precedenţi. În 2012, organizarea paradei a costat nici mai mult, nici mai puţin de patru milioane de euro.

Ziua Franţei (14 iulie) va fi marcată duminică, în Bucureşti, printr-o expoziţie de maşini de epocă şi una de fotografii, “tabloul parizian” fiind completat cu piese vestimentare rafinate şi delicatese franţuzeşti.

Spectacolul-colaj de şansonete “Paris, Mon Amour”, al Teatrului Naţional de Operetă din Bucureşti, va fi prezentat duminică, în Parcul Titan, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.

Programul include un show muzical în aer liber, “Paris, ieri şi azi, concertul de dragoste şi cavalerism”, susţinut de formaţia Truverii, un spectacol de operă pentru copii, “Monsieur Choufleuri” (Opera Comică pentru copii), şi proiecţia de film “Paris, je t’aime”, prezentată de Irina Margareta Nistor. Conceptul şi regia evenimentului sunt semnate de Alice Barb, informează un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Spectacolul Teatrului Naţional de Operetă închide programul artistic al zilei şi aduce în faţa publicului cele mai cunoscute şansonete franţuzeşti ale lui Edith Piaf (“Je ne regrette rien”, “La vie en rose”), Jacques Brel (“Ne me quitte pas”) şi Joe Dassin (“Salut”), interpretate de soliştii Operetei, cu acompaniamentul orchestrei şi al ansamblului de balet.

Spectacolul “Paris, mon amour” este una dintre cele mai de succes producţii ale instituţiei, jucată până acum în peste 10 oraşe din ţară, în faţa a mii de spectatori.

Academicianul Marius Sala va primi Legiunea de Onoare în grad de Cavaler, de Ziua Naţională a Franţei (14 iulie), sărbătorită sâmbătă şi la Ambasada Franţei din Bucureşti, informează un comunicat al instituţiei.

Distincţia îi va fi acordată lui Marius Sala de ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin.

În octombrie 2011, Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române şi directorul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, a fost distins cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer de statul francez. La sfârşitul lunii mai, el a primit şi Steaua României în grad de Ofiţer, din partea Preşedinţiei.

Marius Sala, născut pe 8 septembrie 1932, la Vaşcău, în judeţul Bihor, este lingvist, membru al Academiei Române, din 2001, şi vicepreşedinte al acestei instituţii, din 2005.

Caracterul închis al şedinţelor Guvernului deocamdată, în stand by

a

Şedinţele Guvernului, deocamdată rămân publice, deoerece proiectul de lege privind caracterul închis al şedinţelor Executivului a fot amânat pentru la toamnă, astfel au decis legislatorii în ultima şedinţă a Parlamentului.

Menţionăm,  Guvernul a adoptat la începutul lunii iulie un proiect de lege prin care sa propus ca şedinţele sa nu mai fie transmise online. Inițiativa legislativă vine din partea deputaților Valeriu Streleț, Adrian Candu și Liliana Palihovici. Iar reprezentanţii Guvernului spuneau atunci: Inițiativa vine pentru a evita anumite discuții în cotradictoriu, în condițiile în care se discută anumite proiecte de legi la ședintele Guvernului, ori asta va spori eficientizarea activității Executivului”.

Totodată, reprezentanţii Guvernului au menţionat:  dacă nu vor fi camerele de luat vederi, lucrul la şedinţe va fi mai bun”.

Un parlamentar european spulberă optimismul politicienilor de pe Bâc

a

Republica Moldova nu este ţara care va obţine cel mai mult în urma summit-ului de la Vilnius. Spre regretul moldovenilor trebuie sa spun ca ma indoiesc de acest lucru. Ratiunile geopolitice surclaseaza ratiunile economice, iar din acest punct de vedere Ucraina este mult mai interesanta pentru UE sau pentru ceilalti jucatori geopolitici, a declarat Tatjana Ždanoka, membră a Parlamentului European, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Ofcialul european a spus: Moldova este mai bine pregatita. Insa din punct de vedere geopolitic se da prioritate Ucrainei. Trebuie spus ca semnarea acestui acord ar putea insa aduce si dezavantaje. In cazul tarii mele, Letonia, dupa deschiderea pietei pentru bunurile din UE, tara mea a pierdut multe intreprinderi locale”.

“Caucazul este alta poveste, este un alt punct strategic pentru dorinta UE de a se extinde catre est. Intreaga dezbatere care are loc la nivelul UE este despre guvernanta strategica. USA nu mai este singura mare putere globala. Lumea devine multipolara, astfel ca Germania, China, India si Rusia, capata a o importanta mai mare. Astfel, in acest context se redefinesc zonele de putere, iar jucatori diferiti joaca diferit.  In tarile baltice, de exemplu, exista o competitie pentru influenta asupra tarilor nordice, asupra Germaniei, Marii Britanii sau SUA. Ca urmare spatiul european este arena unor jocuri geopolitice intr-un nou context”, a mai spus Tatjana Ždanoka în interbiul pentru Europa Liberă.