Ricky Ardezianu, invitat la botezul nepoatei lui Băsescu

a

Preşedintele l-a invitat pe Ricky Ardezianu să cânte la botezul nepoatei sale şi i-a spus să nu uite de succesul în România al unor cântăreţi precum Anna Lesko sau Nicolae Botgros, dar şi de ansamblul de dansuri ţigăneşti de la Chişinău, pe care el îl vede în fiecare an pe litoral, scrie mediafax.ro

“Vă invit la botezul nepoatei mele. Discutând în altă paradigmă, nu uitaţi că este Anna Lesko, care este o prezenţă continuă la televiziunile române, Ion şi Doina Aldea Teodorovici erau de dimineaţa până seara pe posturile româneşti, maestrul Botgros are contract, în fiecare weekend are emisiuni de ore întregi (…) E şi ansamblul de dansuri ţigăneşti de la Chişinău, pe care îl văd pe litoral în fiecare an”, a spus Băsescu.

El a adăugat că artiştii din ţara vecină nu au nicio restricţie în România, deoarece vin cu o “muzică dulce, de calitate, care păstrează fibra firii noastre”. “Sunteţi sentimentali, ca şi noi, şi sunteţi buni”, a mai spus Băsescu.

Elena Băsescu, fiica cea mică a preşedintelui Băsescu, este însărcinată, urmând să nască o fetiţă.

Preşedintele declara în iunie că botezul ar putea avea loc “undeva prin octombrie”.

Ricky Ardezianu este numele de scenă al cântăreţului de muzică pop Iurică Ciubotaru, Artist al Poporului în Republica Moldova, cantautor, textier şi orchestrator.

Potrivit paginii sale de Facebook, Ardezianu vorbeşte franceza, italiana, rusa, spaniola şi cântă în toate aceste limbi, dar şi în engleză.

Cântăreţul mai spune că este laureat al mai multor concursuri şi festivaluri de muzică uşoară din Moldova şi din străinătate.

Tot el se recomandă “sportiv prin excelenţă”, după ce a făcut box, arte marţiale şi deltaplanorism.

Băsescu: Cheia conflictului transnistrean se află la Moscova. Chișinăul trebuie să insiste pe discuții directe cu Rusia

a

Președintele României, Traian Băsescu care s-a aflat astăzi într-o vizită la Chișinău a declarat în emisiunea În Profunzime că formatul 5+2 de negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean este unul în care trebuie sa avem încredere dar ca stat interesat (Republica Moldova n.r) știind unde se află cheia problemei la Moscova eu n-aș lăsa lucrurile doar în baza formatului 5+2. Eu cred că Chișinăul trebuie să discute direct cu Federația Rusă.

Formatul 5+2 a fost ineficient au fost lăsate lucrurile să tărăgăneze, ceea ce a dat timp autorităților de la Tiraspol să se consolideze. Într-un moment dat Republica Moldova va trebui să ceară discuții directe cu Moscova. Un dialog direct ar putea ușura rezolvarea conflictului”, e de părere Băsescu, care a comentat viitorul european al Republicii Moldova.

Președintele României a spus că Federația Rusă vrea să fie rezolvat conflictul transnistrean în condițiile în care și ministrul de externe Serghei Lavrov și președintele Putin doresc integritatea Republicii Moldova.

“Republica Moldova trebuie insiste pe discuțiile directe cu Moscova. Nu înseamnă că dacă n-ai avut succes odată de două ori nu înseamnă că a suta oară nu o să reușească”, a conchis președintele României.

Chișinăul, gata să organizeze o întâlnire dintre Leancă și Șevciuk

a

Noi am declarat interesul şi faptul că suntem gata să lucrăm pentru pregătirea unei întâlniri dintre premierul Iurie Leancă și Evghenii Șevciuk. În primul rând considerăm că întâlnirea ar fi importantă pentru stabilirea unui contact între aceste două persoane care nu au mai discutat anterior, a declarat Eugen Carpov, vicepremierul pentru reintegrarea Republicii Moldova în urma negocierilor de a Viena, care s-au finalizat astăzi.

Sigur că un subiect pentru agenda respectivă ar fi discutarea situaţiei în care ne aflăm astăzi, în mod special situaţia din zona de securitate unde există acţiuni unilaterale, unde există tensiune, unde există blocaje în activitatea mecanismelor de pacificare cum este şi Comisia Unificată de Control, şi evident că principalul instrument pe care îl avem la dispoziţie este dialogul. Pentru dialog sunt necesare întâlniri”, a precizat Carpov ]ntr-un interviu pentru Europa Liberă.

Carpov a subliniat că: “suntem gata să vedem care ar fi eventualele documente care ar putea fi semnate, cel puţin o declaraţie prin care cei doi vor exprima punctul de vedere asupra proceselor care se întâmplă, cu siguranţă va ajuta şi negociatorilor în formatul „5+2”, dar şi responsabililor din grupurile de lucru din delegaţia Republicii Moldova şi celor din stânga Nistrului la Comisia Unificată de Control, pentru a arăta o voinţă politică în vederea neagravării în continuare a situaţiei, soluţionării oricăror situaţii dificile prin dialog, prin mijloace paşnice, fără acţiuni unilaterale”.

Menționăm, în urma negocierilor 5+2 de la Viena, Chișinăul și Tiraspolul au semnat o decizie protocolară care vine cu recomandări pentru grupul de lucru pe probleme ecologice şi agricultură, sprijinind finalizarea unui plan de acţiuni comune pentru domeniul ecologic şi protecţia ecosistemului râului Nistru.

Noi provocări la Comrat

a

Un grup de inițiativă de la Comrat a discutat astăzi posibila separarea Găgăuziei de Republica Moldova. Participanții au criticat acțiunile autorităților din Republica Moldova care ar fi redus drepturile și competențele autonomiei.

De 18 ani, este încălcat statutul juridic al Găgăuziei. Iar în acest sens trebuie organizat un referendum până la summit-ul de la Vilnius”, a declarat  unul din activiștii din Găgăuzia, Leonid Dobrov.

“Este îngrijorător ce se petrece în prezent în Găgăuzia. De aceea e necesar de a fi organizat un referendum de separare, până la urmă noi nu facem o crimă ci doar spunem că suntem găgăuzi, dar nu știu de ce suntem chemați la Procuratură”, e de părere Mihail Vlah, un alt activist.

Menționăm, anterior activistul Leonid Dobrov a adunat 5 000 de semnături pentru separarea Găgăuziei de Republica Moldova.

Băsescu: Riscul Republicii Moldova este controlul justiției de politic

a

Riscul Republicii Moldova în parcursul european este controlul justiției de politic. Or Republica Moldova are nevoie de o justiție independentă, a declarat Traian Băsescu, președintele României la întâlnirea cu mai multe organizații non guvernamentale.

Șeful statului român a ținut să precizeze că sunt mulţi polticieni care nu îşi dau seama ce înseamnă independenţa şi corectituidinea justiţiei. Justițiaa este acel arbitru al societăţii care trebuie să garanteze egalitatea dintre oamenii politici și cetățenii de rând. În plus justiţia subordonată de puterea executivă, denotă că statul nu poate funcţiona corect. Şi în interiorul justiţie trebuie să fie curat, pentru că o justiţie coruptă este mai periculoasă decât una controlată.

Menționăm că justiția moldovenească are o serie de carențe care împiedică investitorii străini să-şi plaseze capitalul în Republica Moldova, dar și nu asigură echitatea proceselor de judecată, ceea ce face ca Republica Moldova să piardă procesele la CEDO. În acest sens oficialii s-au arătat îngrijorați de situația din justiția moldovenească și au recomandat de nenumărate ori reformarea acesteia și reducerea nivelului de corupție.

Contribuabilii, datornici cu 1,47 miliarde de lei

a

Datoriile contribuabililor au constituit 1,47 miliarde de lei, iar în acest sens Fiscul utilizează metoda executării silite de încasare a mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului.

Astfel, de către organele Serviciului Fiscal de Stat în anul 2012 au fost înaintate 39,4 mii ordine incaso aferente sumei restanţelor de 1478,3 mil. lei, fiind încasate doar 298,9 mil. lei sau 20% din suma depusă.

Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare este o măsură, prin care organul fiscal limitează contribuabilul restanţier în gestionarea mijloacelor băneşti existente, sau care vor fi depuse în conturile lui bancare, precum şi exclude posibilitatea deschiderii de noi conturi bancare. Astfel, nu în toate cazurile, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare a contribuabililor s-a efectuat regulamentar, ca urmare, restanţele în aceste cazuri au crescut, comparativ cu restanţa la data suspendării operaţiunilor la conturile bancare, cu suma de 341,9 mii lei.

Anularea suspendării conturilor bancare a fost efectuată fără ca contribuabilul să lichideze încălcările, pentru care a fost aplicată suspendarea, pe când, datele din sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat attest,ă că la data deblocării contului, contribuabilii nu s-au conformat dispoziţiilor legale, înregistrând restanţe la BPN în sumă totală de 7,1 mil. lei.

Fiscul a ratat venituri de 116 mil. de lei din accize, impozitul pe venit din salariu și de la întreprinzători

a

Deși încasările provenite din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) şi impozitul pe venit au depăşit nivelul planificat cu 110,4 mil. lei şi, respectiv 162,5 mil. lei, la alte tipuri de impozite şi taxe a fost înregistrată neexecutarea indicatorilor planificaţi precum: accize cu 65,2 mil. lei, impozit pe venit din salariu cu 29,6 mil. lei şi impozitul pe venit din activitate de întreprinzător reţinut la sursa de plată cu 24,2 mil. lei. Aceste situații au fost condiționate de modificarea structurii cotelor accizelor, reţinerea achitării salariilor în termen; acordarea facilităţilor, începând cu anul 2012, la impozitul pe venit, acordate companiilor din domeniul tehnologiilor informaţionale, contată raportul de audit al Curții de Conturi la Serviciul Fiscal de Stat.

Verificările auditului atestă, că procesul de administare a măsurilor de executare silită şi a măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale au fost efectuate cu nerespectarea cadrului legal. Astfel, de către Direcția Administrare Fiscală Centru a IFPS a municipiului Chișinău au fost aplicate măsuri de executare silită (ordine de incaso) în perioada acţiunii contractului de eşalonare. De asemenea, s-a constatat, că, în condiţiile, în care contribuabilii nu şi-au onorat obligaţiile conform clauzelor contractual, contractele de eşalonare au fost reziliate cu întârziere, iar aplicarea măsurilor de executare silită s-a efectuat tardiv.

 

UE, în continuare cu lupa pe reformarea justiției moldovenești

a

După semnarea Acordurilor, cerințele Uniunii Europene cerințele față  vor rămâne neschimbate față de Republica Moldova și se va insista în continuare pe reforme, în special, în domeniul justiției. România are deja experiență în acest sens prin crearea Agenției Naționale de Integritate și a Direcției Naționale Anticorupție și o poate împărtăși cu Republica Moldova, a declarat la întâlnirea cu președintele Parlamentului Igor Corman, președintele României Traian Bsescu, care s-a aflat astăzi într-o vizită la Chișinău.

Acesta a spus că România va susține în continuare parcursul european al Republicii Moldova, respectând statalitatea pe care a recunoscut-o.

În aceeași ordine de idei, oficialii au discutat despre consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, lansarea lucrărilor de construcție a gazoductului Iași – Ungheni la sfârșitul lunii august a anului curent, precum și ratificarea de către autoritățile române a Tratatului între Republica Moldova și România privind regimul frontierii de stat, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră.

Chirtoacă: Vizita lui Băsescu confirmă parafarea Acordul de asociere și liber schimb

a

Vizita lui Băsescu la Chișinău confirmă a parafarea, în toamna acestui an, a două acorduri importante pentru Republica Moldova: Acordul de liber schimb şi Acordul de asociere. „Acestă vizită înseană de fapt, intrarea Republicii Moldova pe un drum cu sens unic, care duce spre Uniunea Europeană. Din acest moment, considerăm că intergrarea europeană a Republici Moldova are un caracter ireversibil”, a mai spus Dorin Chirtoacă.

 

Totodată, cei doi oficiali au trecut în revistă bunele relaţii dintre primarul Dorin Chirtoacă şi Traian Băsescu, de la 2007 – încoace, de la preluarea mandatului de către actualul primar al Chişinăului. Potrivit Edilului-şef al Capitalei, şeful statului român a ţinut să ajungă neapărat la Primăria Chişinău, ceea ce reprezintă o onoare pentru administraţia publică locală a municipiului Chişinău, convenindu-se ca cei doi oficiali să aibă o vizită şi la Bucureşti, pentru a reuşi rezolvarea problemelor de pe agenda comună.

În altă ordine de idei, Dorin Chirtoacă i-a sugerat preşedintelui României ca, pe lângă cele 100 milioane lei, aprobate acum câţiva ani, să se aprobe finanţare anuală pemtru primăriile din Republica Moldova, de circa 1 milion de lei moldoveneşti /50 mii euro pentru fiecare administraţie publică locală, ca asistenţă bugetară directă, spre a obţine mai multe lucrări de infrastructură, sprijinite de la Bucureşti, exact pe modelul susţinerii acordate de Uniunea Europeană pentru Guvernul Republicii Moldova.

 

Chirtoacă cere susţinere financiară din partea României

dorin-chirtoaca (1)

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, cere suport financiar din partea autorităţile române pentru finanţarea anuală a primăriilor din ţară. Solicitarea a fost înaintată în cadrul întrevederii cu preşedintele român, Traian Băsescu.

Primarul capitalei a propus ca primăriile din ţară să fie finanţate anual cu un milion de lei, ceea ce ar însemna 0,1 la sută din bugetul României.

“De numele preşedintelui Băsescu sunt legate trei lucruri importante pentru Republica Moldova şi anume problema acordării cetăţeniei, majorarea numărului de burse, dar şi lobby-ul făcut de Băsescu la nivelul comunităţii internaţionale democratice, în ceea ce priveşte integrarea europeană a Moldovei”, a declarat Dorin Chirtoacă, în urma întrevederii cu Traian Băsescu.

Chirtoacă a mai precizat că discuţiile cu Traian Băsescu vor continua în cadrul unei vizite pe care o va efectua la Bucureşti.