Iranul recunoaște folosirea armelor chimice în Siria

a

Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, a evocat, sâmbătă, posibilitatea utilizării de “agenţi chimici” în Siria, evitând să atribuie atacul soldat cu zeci de morţi unei părţi sau alteia.

“Situaţia care domină în prezent Siria şi moartea oamenilor nevinovaţi sunt foarte dureroase”, a declarat Hassan Rohani, un aliat al regimului din Siria.

Rohani a evitat să atribuie vreunei părţi atacul cu arme chimice, dar purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, a afirmat joi că, dacă informaţiile privind utilizarea armelor chimice se vor confirma, responsabilitatea ar aparţine insurgenţilor.

Opoziţia siriană susţine că forţele subordonate regimului Bashar Al-Assad au utilizat arme chimice în apropiere de Damasc, atacul soldându-se, potrivit insurgenţilor, cu 1.300 de morţi. Armata siriană a dezminţit categoric utilizarea de arme chimice la periferia oraşului Damasc.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi un conflict armat între forţele insurgente ale opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar Al-Assad. Bilanţul confruntărilor este, potrivit estimărilor ONU, de cel puţin 100.000 de morţi.

Obama a convocat echipa de securitate naţională pe tema situaţiei din Siria

a

Preşedintele SUA, Barack Obama, a convocat echipa de securitate naţională, sâmbătă dimineaţă, pentru a discuta despre reacţia faţă de atacul cu arme chimice produs pe 21 august la Damasc, anunţă Casa Albă, citată de AFP.

“Avem o gamă de opţiuni şi vom acţiona în conformitate cu interesele naţionale ale SUA şi cu evaluarea pe care o avem pentru a avansa în obiectivele pe care le avem în Siria”, a spus purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA.

Pentagonul a început mobilizarea forţelor în apropierea Siriei, în vederea unei eventuale intervenţii militare în această ţară, sugerează secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, citat de BBC News online.

Preşedintele Uzbekistanului l-a felicitat pe Nicolae Timofti

a

Preşedintele Uzbekistanului, Islam Karimov l-a felicitat pe Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova cu Ziua Independenţei, într-o telegramă, anunţă preşedinţia din Uzbekistan.

Ziua Independenței este ziua națională a Moldovei, în care se sărbătorește adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991. Ziua Independenței este celebrată pe 27 august, în fiecare an.

Poliția de Frontieră vine cu recomandări

a

În ajunul sărbătorilor naţionale, „Ziua Independenţei” şi „Limba noastră”, când o mare parte din cetăţenii Republicii Moldova nu vor rata ocazia de a merge pe litoralul Mării Negre, Poliţia de Frontieră vine unele recomandări.

Pentru început, rugăm toți cetăţenii, care doresc să plece în străinătate, să verifice valabilitatea și statutul documentului de călătorie, cu care intenţionează să tranziteze frontiera de stat. În cazul în care planificaţi să mergeţi în călătorie cu copiii minori, asiguraţi-vă că îi aveţi înscrişi în paşaport şi că aveţi aplicate şi fotografiile lor, pentru a evita situaţiile neplăcute în punctele de trecere ale frontierei.

Dacă în timpul pregătirilor pentru plecări în străinătate, nu sunteți siguri care sunt actele necesare traversării frontierei de stat, nu ezitaţi să contactaţi Linia Verde: +373(22)259-717 sau adresaţi întrebările Dumneavoastră pe site-ul instituţiei www.border.gov.md. În cazul traversării frontierei împreună cu copiii, consultaţi rubrica TRAVERSARE MINORI, amplasată pe pagina oficială a Poliţiei de Frontieră.

Totodată, în scopul neadmiterii formării cozilor, Poliţia de Frontieră, începând de astăzi, 24 august şi până la 2 septembrie, va monitoriza 24 din 24 de ore situaţia în punctele de trecere ale frontierei de stat, iar la necesitate, se vor întreprinde măsuri adiţionale de redresare a situaţiilor neplăcute pentru călători. Poliţia de Frontieră este gata să suplinească numărul inspectorilor controlului de frontieră, dar şi tehnica specială portativă, de citire a documentelor.

Peste 17 tone alcool de contrabandă, reținute la frontieră

a

Angajații Poliției de Frontieră au depistat un moldovean care transporta, cu un camion, 17 400 litri alcool, fără acte de proveniență.

În baza unei informații operative, noaptea trecută, în jurul orei 02.00, polițiștii de frontieră din cadrul Secției investigații a Direcției regionale Nord au desfășurat o acțiune specifică în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Larga, ocazie cu care au oprit, pe traseul Cotiujeni – S.P.F. Larga, un autocamion marca MAN, condus de cetățeanul moldovean, în vârstă de 25 ani, din Briceni.

În urma controlului fizic al unităţii de transport, polițiștii de frontieră au constatat că șoferul transporta 87 de recipiente din plastic, a câte 200 litri fiecare, pline cu un lichid transparent, la miros asemănător alcoolului.

Pentru cele 17 400 litri de alcool depistate moldoveanul nu a putut prezenta careva documente justificative de proveniență și transport.

Întreaga cantitate de alcool a fost reținută, la moment cazul este investigat pentru a stabili întreaga activitate infracţională.

Restart pentru învăţământul moldovenesc

a

Guvernul în următoarea perioadă urmează să elaboreze o strategie a sistemului de învăţământ, până în anul 2020, care are drept scop reformarea sistemului de învăţământ şi îmbunătăţirea calităţii acestuia, potrivit rezultatelor şedinţiei de astăzi a Executivului, care a avut loc la pensiunea Ministerului Tehnologiei Informaţiei de la Vadul lui Vodă.

Ministrul Educației, Maia Sandu, a precizat că Strategia este construită pe 3 piloni importanți: acces, relevanță și sistemul de calitate.

“În primul rând,  trebuie să asigurăm acces pentru toți copiii și tinerii la studii de calitate, al doilea aspect este cel al relevanței, pentru că este important nu doar să avem acces și să învățăm, dar ceea ce învățăm să fie relevant”, a spus Maia Sandu.

Experţii constată că învăţământul din Republica Moldova este practic ineficient în condiţiile în care cererea de pe piaţa municii nu coincide cu oferta, în condiţiile în care iinstituţiile de învăţământ din Republica Moldova pregătesc în mare parte jurişti şi economişti.

Menţionăm, Republica Moldova este pe prima poziție în rândul statelor Parteneriatului Estic privind cheltuielile din învățământ cu 9,1% din PIB. Doar în anul 2012 au fost alocați 7397 milioane MDL (cu 527.9 milioane MDL mai mult decât în 2011), adică 20,9% din totalul cheltuielilor Bugetului Public Național și 8,4% din PIB.

 

Monumentul în memoria victimelor deportărilor comuniste, inaugurat la Chişinău

DSC_0835

Astăzi a fost inaugurat Monumentul în memoria victimelor deportărilor comuniste.

Monumentul este amplasat în Scuarul Gării Feroviare din Chişinău şi a fost realizat de sculptorul Iurie Platon. Sculptura în bronz are 3 metri înălţime, 12 metri lungime şi cântăreşte circa 15 tone. Lucrările de turnare în bronz a monumentului s-au realizat pe etape, la Minsk, Republica Belarus şi au durat circa 6 luni. Costul total al proiectului este de circa 25 milioane lei, bani alocaţi din bugetul municipal.

Monumentul reprezintă un tren al durerii, al suferinţei şi al morţii. Un capăt al vagonului are imaginea integră a oamenilor, iar până la sfârşit, aceştia devin componente ale trenului, mecanisme, bucaţi de metal, roţi, uşi, geamuri etc.

Evenimentul are loc în ziua când se împlinesc 74 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, aşa-zisul pact de „neagresiune” prin care Germania şi Rusia şi-au împărţit zonele de influenţă în regiune, iar în consecinţă Basarabia, la acea vreme parte componentă a României a fost alipită imperiului sovietic. În această zi întreaga Europă comemorează victimele stalinismului şi nazismului.

Piatra de temelie a monumentului a fost instalată încă în anul 1990, la iniţiativa unui grup de foşti deportaţi, în frunte cu Gheorghe Ghimpu, iar Chişinăul a aşteptat mai bine de 23 de ani acest eveniment. Monumentul victimelor deportărilor regimului comunist este simbolul durerii şi suferinţelor suportate de mii de moldoveni care au fost deportaţi în anii ’40 -’50 ai secolului trecut, de către regimul stalinist-comunist. Drama celor duşi cu forţa în Siberai şi Kazakhstan, a pornit anume din faţa Gării Feroviare din Chişinău.

Noul manager de la CFM: Pentru modernizarea căilor ferate avem nevoie de 9 miliarde de lei

a

Dacă noi vorbim despre planul care este preconizat pe 7-9 ani de la CFM înseamnă că avem nevoie de 9 miliarde de lei, a declarat directorul general al CFM, Andrei Domaşcan, într-un interviu pentru publika.

“În primul rând, intenţia oamenilor faţă de muncă, faţă de disciplina de muncă. În al doilea este necesar de schimbat infrastructura, adică tot ce avem cu Calea Ferată”, a precizat Domaşcan.

Menţionăm că în prezent CFM urmează să fie reorganizată în trei unităţi comerciale unităţi comerciale – transportul de pasageri, transportul de mărfuri și infrastructura feroviară

Ministerul şi-a propus identificarea, printr-o evaluare a situației la momentul actual și a tendințelor de evoluție, a tendinţei de învechire şi scoatere din uz a materialului rulant, a stării infrastructurii.

Materialului rulant al CFM este într-o stare deplorabilă. Din cele 460 de vagoane de pasageri disponibile, în circulaţie se mai află doar 260, iar preţurile mari de aproximativ un milion de dolari pentru o unitate, nu-i permit operatorului să procure material rulant nou din surse proprii.

Astăzi se împlinesc 69 de ani de la operaţiunea Iaşi-Chişinău

a

Operaţiunea Iaşi-Chişinău, cunoscută în literatura de specialitate şi ca Bătălia pentru România, se referă la luptele din răsăritul României dintre Armata Roşie şialiaţii germano-români de la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie 1944. Obiectivul ofensivei sovietice a Fronturilor al 2-lea şi al 3-lea Ucrainean era distrugerea Grupului de Armate Sud (în cadrul căruia luptau forţe germane şi române) şi să ocupe România. Operaţiunea s-a încheiat cu pierderi de ambele părţi, modificarea liniei frontului, coroborată cu ieşirea României din război (23 august 1944) de partea Axei şi trecerea ulterioră de partea Aliaţilor.

În 1944, Wehrmachtul a fost împins înapoi de-a lungul întregului front. Până în luna mai, Heeresgruppe Südukraine (Grupul de armate Ucraina de sud) a fost împins până pe frontiera României interbelice şi a reuşit să stabilească o linie defensivă peNistru, care nu s-a dovedit rezistentă, fiind străpunsă în două locuri de capetele de pod ale Armatei Roşii. Din iunie 1944, în acest sector de front s-a reinstaurat calmul, iar trupele Axei au avut răgaz să-şi consolideze poziţiile.

Dacă, până în iunie, Heeresgruppe Südukraine fusese una dintre cele mai puternice formaţii germane, din punct de vedere al blindatelor, în scurt timp situaţia s-a schimbat, cele mai multe tancuri fiind mutate în sectoarele de centru şi de nord ale frontului de est, pentru a opri înaintarea Armatei Roşii în ţările baltice, Belarus, Ucraina de nord şi Polonia. În ajunul declanşării ofensivei sovietice, singura forţă blindată rămasă pe front era Divizia I română de blindate şi diviziile germanePanzer a 10-a şi a 13-a.

Măsurile sovietice de camuflare a atacului au funcţionat perfect, iar comandantul german, general-colonelul Friessner, declara la 18 august 1944, cu doar o zi mai înainte de declaşarea ofensivei, că nu se aştepta la niciun atac şi că, dacă totuşi ar fi fost o ofensivă, ar fi fost una de proporţii reduse.

Planul STAVKA pentru bătălie se baza pe o manevră de dublă învăluire a celor două fronturi ucrainene, al II-lea şi al III-lea.

Frontul al II-lea Ucrainean trebuia să străpungă frontul la nord de Iaşi şi să cucerească podurile de pe Prut pentru a bloca retragerea trupelor germane. Apoi trebuia introdusă în luptă Armata a 6-a de tancuri, pentru a cuceri podurile de pe Siret şi aşa-zisa Poartă a Focşanilor, o linie fortificată dintre Siret şi Dunăre.

Frontul al III-lea ucrainean urma să atace din zona capului de pod de peste Nistru lângă Tiraspol, după care să-şi îndrepte formaţiile mobile spre nord-vest pentru joncţiunea cu Frontul al II-lea. Acţiunea era menită să ducă la încercuirea trupelor Axei în regiunea Chişinăului.

După încheierea cu succes a încercuirii, Armata a 6-a de tancuri şi Corpul Mecanizat de Gardă urmau să lanseze un atac spre Bucureşti, câmpurile petrolifere şi rafinăriile de pe Valea Prahovei.

Frontul al II-lea cât şi al III-lea au reuşit dubla învăluire a Armatei a 6-a germană şi o parte a Armatei a 8-a. Linia defensivă germano-română s-a prăbuşit la două zile de la începutul ofensivei, lovitura mobilă sovietică principală fiind dată de Corpul al 6-lea de Gardă Mecanizat. Ruptura iniţială a liniei frontului în sectorul Armatei a 6-a a avut o adâncime de 40 km, în dimineaţa zilei de 21 august fiind distrusă toată reţeaua de aprovizionare din spatele frontului germano-român.

Până la 23 august, Divizia Panzer nr. 13 încetase să mai existe ca forţă coerentă de luptă, iar Armata a 6-a fusese încercuită pe o adâncime de 100 km. Grupul mobil al Armatei Roşii a reuşit să taie retragerea formaţiunilor germane care doreau să ajungă în Ungaria. Germanii din mai multe pungi împresurate au încercat să rupă încercuirea, dar au reuşit să scape de capturare numai grupuri mici.

Trupele germane au suferit pierderi foarte mari – cel puţin 200.000 de oameni, în timp ce sovieticii au pierdut forte puţini soldaţi într-o ofensivă de asemenea amploare. Ameninţarea înaintării sovietice spre Iugoslavia a determinat Germania să-şi retragă armatele din Grecia şi Iugoslavia, pentru a le salva de primejdia unei încercuiri de proporţii.

La nivel politic, ofensiva a precipitat acţiunea regelui Mihai de înlăturare de la putere a mareşalului Antonescu şi de scoatere a ţării din Axă. Aproape imediat după momentul 23 august1944, între români şi foştii aliaţi germani şi unguri a izbucnit războiul pentru eliberarea teritoriului cedat Ungariei după Dictatul de la Viena din 1940.

Aerorportul Chişinău a intrat pe mâina businessmenilor din Daghestan

a

Câştigătorul tenderului de concesiune a aeroportului Chişinău a fost desemnată compania Komaks din Federaţia Rusă, care anterior a fost compania fiică a grupului de businessmeni din Daghestan, Alians.

După cum scrie Economiceskoe Obozrenie la tender au fost invitate şapte companii – cinci din ele administrează aeroporturi din Paris, Madrid, Londra, Viena şi Houston, iar două au în gestiune aeroporturile din Federaţia Rusă – Vnukovo şi aeroportul din Habarovsk. Câştigătoarea tenderului a fost desemnată compania Komaks, administratoarea aeroportului din Habarovsk şi Vladivostok. Or informaţia resepectivă, deocamdată nu a fost confirmată de Ministerul Economiei.

Proprietarul Komaks este milionarul Konstantin Basiuk, care este şi preşedintele Consiliului de administraţie al companiei. Acesta, acum câţiva ani a cumpărat 100% de acţiuni de la grupul Alians unde anterior a deţinut funcţia de manager. Iar în 2011 acesta a vândut 10% din acţiuni coropraţiei din Korea Incihon, care se ocupă de realizarea planurilor de dezvoltare a aeroportului din Habarovsk.

Menţionăm, grupul Alians are afaceri în domeniul petrolier, textile, construcţii, domeniul alimentar, financiari şi mass media. Iar acţionarii grupului sunt fraţii Muse şi Bajaev din Daghestan, care deţin 29,3% şi respectiv 23%, iar nepotul lor 29,9%. Business-ul Alians este prezent în Federaţia Rusă, Kirghizia, Kazahstan şi Ucraina.