CATASTROFĂ în Colorado: Peste 500 de persoane dispărute

Foto: Gândul.info
Foto: Gândul.info

Peste 500 de persoane au fost date dispărute în statul Colorado (SUA), din cauza inundaţiilor care au făcut deja cel puţin cinci morţi, au anunţat autorităţile, potrivit Agerpres.

Între timp, meteorologii au anunţat noi precipitaţii pentru cursul acestei zile. Un bilanţ provizoriu consemna cinci morţi în urma inundaţiilor produse. O femeie luată de ape sâmbătă, în oraşul Boulder, a fost ultima victimă înregistrată, au anunţat autorităţile locale. Joi, echipele de salvare au descoperit trei trupuri neînsufleţite, iar vineri un al patrulea în comitatul Boulder.

‘Este posibil să existe mai multe victime’, a declarat pentru presă şeriful comitatului, Joe Pelle, însă ‘cu o armată de voluntari şi mijloace de salvare aeriană, sperăm să ajungem la toată lumea cât mai curând posibil’.

Preşedintele Barack Obama a decretat stare de urgenţă în Colorado şi a ordonat trimiterea de întăriri şi de mijloace suplimentare pentru asistarea autorităţilor locale în operaţiunile de salvare.Însă autorităţile au avertizat că vor mai trece câteva zile înainte ca echipele de salvare să poată ajunge la cele mai izolate zone.

Eforturile autorităţilor erau împiedicate de distrugerea mai multor turnuri de telecomunicaţii, de căderile dese ale curentului electric şi de străzile transformate în torente de apă.

Noi dezvăluiri despre 11 septembrie: Unui pilot din SUA i se ordonase doborârea Cursei 93 cu propriul avion

Foto: exclusivnews.ro
Foto: exclusivnews.ro

O femeie care este pilot al Forţelor Aeriene americane afirmă că, pe 11 septembrie 2001, a primit ordinul de a lovi cu avionul de vânătoare aeronava de pasageri care ulterior s-a prăbuşit în statul Pennsylvania, scrie Mediafax.ro.

Locotenentul Heather Penney povesteşte, într-un articol publicat în ziarulThe Washington Post, că în dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001 era la Baza militară Andrews, în statul Maryland.
În contextul în care două avioane de pasageri loviseră deja Turnurile WTC din New York, iar un alt avion căzuse la sediul Pentagonului, Heather Penney a primit ordine precise: trebuia să urce într-un avion de tip F-16 şi să doboare Zborul 93 al companiei United Airlines, care avea o traiectorie suspectă şi se îndrepta spre Washington, existând riscul de a fi lovit Casa Albă.

Problema era că avioanele de vânătoare de la baza Andrews nu erau încă echipate cu rachete, iar instalarea muniţiei ar fi durat cel puţin o oră, îşi aminteşte pilotul. Astfel că misiunea ei ar fi fost, după cum afirmă, doborârea cu propriul avion a aeronavei de pasageri. Deşi ar mai fi existat şi posibilitatea catapultării înainte de impact.

Pilotul Heather Penney afirmă că era pregătită să moară în acea zi pentru apărarea Casei Albe şi a Statelor Unite. “Sunt considerată eroină pentru ceea ce voiam să fac. Dar nu am fost noi eroii acelei zile. Eroii au fost pasagerii Cursei 93”, spune Penney.
La 12 ani de la atentate, încă există speculaţii în legătură cu circumstanţele prăbuşirii avionului Boeing 757–222 aparţinând companiei United Airlines. Cursa 93 zbura din Newark (New Jersey) spre San Francisco (California) pe 11 septembrie 2001. Potrivit autorităţilor americane, la bordul aeronavei erau patru terorişti Al-Qaida care intenţionau să prăbuşească avionul probabil pe Casa Albă, însă au fost opriţi de câţiva pasageri curajoşi, astfel că aparatul a căzut în statul Pennsylvania, provocând moartea celor 44 de persoane aflate la bord. Vicepreşedintele SUA de la acea vreme, Richard Cheney, ordonase doborârea oricărui avion suspect, dar Pentagonul dă asigurări că nu a fost nevoie de executarea acestui ordin, dat fiind că unii pasageri au luptat cu teroriştii şi au prăbuşit avionul.
Aproape 3.000 de oameni au murit în atentatele comise pe 11 septembrie 2001 la New York, la Pentagon şi la Shanksville, în statul Pennsylvania.

 

România încearcă să salveze Moldova după embargoul Rusiei

Foto: foodstory.ro
Foto: foodstory.ro

Ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, susţine căa solicitat Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de sprijin financiar, prin care să compenseze pierderile suferite de Republica Moldova, ca urmare a embargoului impus de Rusia asupra vinurilor moldoveneşti, scrie Agerpres.ro.

Titus Corlăţean a declarat, într-un interviu video acordat sursei citate care va fi difuzat marţi, că şi România ar putea ajuta statul vecin prin creşterea cotelor de import pentru produsele restricţionate de Rusia, dar că aşteaptă şi un răspuns din partea Guvernului Republicii Moldova.

Şeful diplomaţiei a semnalat că restricţiile impuse de Moscova ar putea cauza “pierderi foarte serioase” pentru bugetul statului vecin, dat fiind faptul că embargoul vizează produse perisabile.

El a arătat că ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, este “extrem de interesat şi angajat în a găsi soluţii” şi a reiterat apelul către companiile româneşti, către retaileri, precum şi către populaţia României, de a demonstra solidaritate cumpărând produse din Republica Moldova în această perioadă.

“Acest lucru ştiu că e deja subiect de analiză şi preocupare şi de reacţie şi din partea altor state ale Uniunii Europene. Am discutat cu colegi, miniştri europeni, în ultimele zile, şi există aceeaşi reacţie. La acest lucru adăugaţi şi discuţiile pe care şi eu personal le-am lansat încă din 6 septembrie la Reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din UE la Vilnius. Am avertizat la acel moment că, din datele pe care le avem, există riscul unui embargou pentru produse din Republica Moldova şi am solicitat Comisiei Europene (doi comisari erau prezenţi) să pună pe picioare rapid un mecanism de asistenţă, de sprijin şi de compensare financiară pentru pierderile suferite, atenţie, de un partener al UE, nu vorbim de orice fel de stat. (…) A fost o receptare pozitivă a mesajului transmis, ştiu că acest lucru se discută în Comisia Europeană şi mecanisme pot fi identificate. Adică atât la nivel european, cât şi din partea statelor membre, în primul rând România, eu cred că va exista un sprijin concret şi solidaritate în momente dificile. Şi poate nu doar pentru Republica Moldova”, a susţinut Titus Corlăţean. 

În context, ministrul a spus că are “aşteptări pozitive” în ceea ce priveşte Republica Moldova, în ciuda acestui context mai complicat “cu măsuri economice restrictive”, “profund nejustificate”.

Rusia a interzis, începând cu 10 septembrie, importul de producţie vinicolă din Republica Moldova, acuzând calitatea proastă a vinurilor. Măsura vine la scurt timp după ce oficiali de la Moscova au declarat că, odată cu apropierea Republicii Moldova de UE, va avea de suferit comerţul dintre cele două state

 

S-a TRIPLAT numărul localităţilor rămase fără lumină

Foto: Realitatea.net
Foto: Realitatea.net

Ploile şi vântul puterni din această noapte au lăsat fără lumină 34 de localităţi din 9 raioane, potrivit ultimele informaţii făcute publice de Serviciul Situaţii Excepţionale.

Cele mai multe sate afectate sunt din raionul Şoldăneşti (10), urmat de Rezina (8), Ungheni (5), Edineţ (3), Căuşeni (3), Soroca (2), Hînceşti (1), Nisporeni (1) şi Donduşeni (1).
La primele ore ale dimineţii, Serviciul Situaţii Excepţionale anunţa că, zece localităţi din patru raioane erau deconectate de la energia termică.
Brigăzile specializate lucrează acum în teren pentru reconectarea consumatorilor.

 

 

Fukushima, sub ameninţarea unui taifun puternic

Foto: cugetliber.ro
Foto: cugetliber.ro

Puternicul taifun Man-yi avansează în direcţia Japoniei, reprezentând o ameninţare inclusiv pentru regiunea Fukushima. Meteorologii au emis avertizări de ploi torenţiale, inundaţii şi rafale de vânt puternice, cu atât mai mult cu cât furtuna riscă să se abată, relatează AFP citat de Agerpres.ro.

Taifunul, al 18-lea al sezonului în Asia, se afla duminică, la prânz (ora locală), în apele Pacificului din sudul Japoniei, provocând rafale de vânt de 126 de kilometri pe oră.

Furtuna urmează să lovească, luni dimineaţa, partea de sud a principalei insule a Japoniei, Honshu, în jurul orei 9.00 (00.00 GMT) şi se va deplasa în direcţia capitalei nipone, apoi va traversa nord-estul ţării, între care şi regiunea Fukushima, unde se află centrala nucleară deteriorată de cutremurul urmat de tsunami din 11 martie 2011.
Chiar înainte de a atinge arhipelagul, taifunul a cauzat deja, duminică dimineaţă, precipitaţii violente şi vânt puternic în sudul şi estul ţării, fără a provoca daune însemnate.

Japonia a fost, până acum, relativ ocolită de taifunuri anul acesta, însă ploile abundente au cauzat numeroase pagube în luna august, în vest, în timp ce estul ţării a fost afectat de un val de caniculă care a făcut cel puţin 350 de morţi şi a cauzat îngrijorare cu privire la rezervele de apă, în special la Tokyo.

 

SUA nu au bani pentru a construi baze militare în Bulgaria şi România

Foto: evz.ro
Foto: evz.ro

SUA au abandonat planurile de a construi baze militare în Bulgaria şi România din cauza bugetului, a anunţat Donald Campbell, comandantul forţelor terestre americane din Europa, notează Agerpres.ro

Site-ul StandartNews, citat de aceeaşi sursă scrie, că Statele Unite şi-au închis săptămâna trecută cazarma de la Heidelberg, Germania. De asemenea garnizoana din Mannheim, iar bazele din Schweinfurt şi Bamberg vor fi închise în 2015. În acest fel, Pentagonul va rămâne cu şapte baze majore în Europa: 5 in Germania /Wiesbaden, Grafenwoehr, Kaiserslautern şi Stuttgart Ansbach/, una în Italia /Vicenza/ şi una în Belgia.

Armata americană va închide alte două baze în Germania în 2015 şi va abandona ceea ce au fost nişte planuri ambiţioase pentru a pune garnizoană de trupe în Bulgaria, întrucât trebuie să satisfacă reducerile bugetare, a precizat comandantul armatei terestre americane din Europa joi, citat de military.com.

“Am fost 213.000 în 1989”, a declarat generalul-locotenent Donald Campbell despre numărul de militari americani staţionaţi în Europa. Dar capacitatea trupelor acum este de 32.000 şi a fost proiectată să fie redusă la 30.000 până în 2017, a adăugat el.

“Vremurile s-au schimbat, dar asta nu înseamnă că Europa nu este importantă. Este o mare rampă de lansare pentru a ajunge în diferite părţi ale lumii”, a adăugat el.

Campbell a precizat că o forţă armată de 32.000 de militari ar putea îndeplini în continuare misiunea de susţinere NATO asigurând securitatea Europei şi fiind gata să răspundă la evenimente neprevăzute, în special în sprijinul generalului David Rodriguez ca şef al comandamentului Africa.

Una dintre principalele sarcini ale lui Campbell este acum sprijinirea celor 400 de militari americani desfăşuraţi cu bateriile de rachete Patriot în Turcia pentru a apăra acest aliat al NATO de ameninţarea unui atac aerian din Siria.

Săptămâna trecută, USAEUR a închis cazarma din Heidelberg, Germania, care a fost cartier general al Armatei a 7-a americane din 1952. Garnizoana din Mannheim, Germania, cu un efectiv odată de 8.500 de soldaţi, a fost deja închisă şi Campbell a spus că bazele din Schweinfurt şi Bamberg, de asemenea în Germania, s-ar închide în 2015.

În timpul unei conferinţe cu reporterii la noul său cartier general din Wiesbaden, Campbell a declarat de asemenea că planurile de a stabili baze militare în Europa de Est în Bulgaria şi eventual în România au fost abandonate.

“Nu vom construi acele baze în acele locaţii”, a declarat Campbell, citat de military.com, adăugând că armata americană “va organiza în continuare exerciţii cu bulgarii, dar nu vom schimba prin rotaţie brigăzi pe acolo”. 

În perioada de maximă prezenţă militară americană în Europa în 1953, Statele Unite aveau 450.000 de militari de la toate serviciile, operând la 1.200 de situri.

 

Ploile şi vântul au lăsat ÎN BEZNĂ zece localităţi

Foto: Timpul.md
Foto: Timpul.md

Zece localităţi din patru raioane au rămas pe întuneric din cauza ploilor din această noapte.

Potrivit informaţiilor operative ale Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, este vorba despre sate din raionul Donduşeni (satul Ţaul), oraşul Nisporeni, raionul Căuşeni (Fîrlădeni şi Hagimus)şi raionul Rezina (satele Pecişte, Pereni, Trifeşti, Gordineşti, Buşăuca, Ghiduleni).

Brigăzile specializate vor fi îndreptate în teren pentru reconectarea consumatorilor. Ieri, 14 septembrie, 90 angajaţi ai Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale au fost antrenaţi în lucrările de lichidare a consecinţelor ploilor, totodată fiind monitorizată situaţia în zonele afectate.