Planului individual de acţiune RM-NATO discutat la Bruxelles

a

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Chiveri,  şi viceministrul Apărării, Igor Panfile, au efectuat vineri, 11 octombrie 2013, o vizită la Cartierul general NATO, unde au participat la reuniunea reprezentanţilor statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice în formatul 28 + Republica Moldova. Reuniunea a trecut în revistă progresele obţinute de RM pe calea implementării IPAP pe parcursul ultimului an şi a formulat recomandări cu privire la realizarea Planului pentru anul următor.

Reprezentanţii RM au prezentat măsurile întreprinse de ţara noastră pentru asigurarea continuităţii în reformarea sistemului de apărare şi securitate al ţării, consolidarea capacităţilor de reacţie rapidă la noile provocări cu care se poate confrunta ţara,  sporirea controlului democratic asupra Forţelor Armate, precum şi pentru desăvârşirea cadrului juridic existent. În context, au fost discutate posibilităţile de obţinere a asistenţei NATO pentru promovarea reformelor, printre priorităţi fiind numite obţinerea expertizei în elaborarea cadrului juridic pentru consolidarea rolului Consiliului Suprem de Securitate al ţării şi necesitatea realizării depline a  Proiectului privind evacuarea şi distrugerea pesticidelor şi substanţelor chimice nocive din RM, consolidarea integrităţii.

Reprezentanţii statelor NATO au accentuat sprijinul pentru procesele democratice, cursul de modernizare a ţării şi avansarea substanţială a Republicii Moldova pe calea integrării europene, precum şi susţinerea univocă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM. Ei au apreciat progresele înregistrate de autorităţile moldoveneşti în reformarea instituţiilor din sectorul de apărare şi securitate şi s-au pronunţat pentru consolidarea cooperării pragmatice şi eficiente cu Republica Moldova în domeniile de interes comun, inclusiv prin participarea ţării la operaţiunile desfăşurate de NATO.

De asemenea, delegaţia RM a avut întrevederi bilaterale cu Secretarul general-adjunct NATO pentru combaterea noilor provocări la adresa securităţii, Sorin Ducaru, Secretarul general-adjunct pentru Operaţiuni, Stephen Evans, adjunctul şefului Departamentului afaceri politice şi politica de securitate, James Appathurai, şi cu Reprezentanţii permanenţi ai unor ţări membre la NATO, cu care au discutat despre domeniile în care Alianţa ar putea să ofere sprijin RM în promovarea reformelor, posibilităţile de dezvoltare a cooperării RM-NATO în combaterea noilor ameninţări la adresa securităţii şi, în particular, în domeniul apărării cibernetice.

S-a stins din viață poetul Eugen Cioclea

a

Poetul și eseeistul, Eugen Cioclea, s-a stins din viață aseaară în jurul orei șapte. Acesta a fost găsit fără suflare în apartamentul său.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova. Traducător în diferite instituții, din 1992 funcționând ca redactor-șef la „Tineretul Moldovei”. S-a născut pe 4 august 1948 la Druță, Edineț, ca fiu al lui Sergiu Cioclea, profesor de limbă și literatură română și al Iuliei Cioclea, învățătoare.

Devine cunoscut ca poet încă din anii șaptezeci, pe când își făcea studiile la Facultatea de Matematică a Universității „Mihail Lomonosov” din Moscova, cu o bună parte dintre poemele ce vor alcătui mai târziu, abia la 40 de ani, volumul de debut „Numitorul comun”. Cartea va fi publicată în 1988 într-un tiraj de 3000 de exemplare, deschizându-se cu o prefață de reputatul critic literar Eugen Lungu și se va bucura de o largă apreciere în lumea literară.

Biologic vorbind, dar și din punctul de vedere al recunoașterii literare, Eugen Cioclea e mai mult șaptezecist decât optzecist (optzeciștii sadea, colegii săi de generație – Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Vsevolod Cernei, Vasile Gârneț – la sfârșitul anilor optzeci de-abia începeau să se impună, ori, Cioclea era la acea vremea deja o celebritate), dar datorită faptului că îi plăcea să cultive versuri eruptive-teribiliste, cu un personaj liric mare amator de grotesc și gesturi de cele mai multe ori teatrale, iar versurile lui aveau o expresie „strident-hiperbolică”, criticii l-au înregimentat printre optzeciști, și chiar cap de serie, adică generației de scriitori considerați ca fiind implantatorii postmodernismului literar în Republica Moldova. E. Cioclea nu e nici șaptezecist și nici cu optzeciștii nu are prea multe afinități, ba chiar și ștampila cu un termen mai general cum e cel de „postmodernist” este refuzată de el ca fiind străină și nereprezentativă pentru ceea ce scrie. Se știe că în perioadele aride din istoria literaturii un poet talentat poate ține de unul singur locul unei întregi generații, poate că la același lucru se gândește și Cioclea atunci când se opune clasificărilor.

În 1991 publică un nou volum de poeme sub titlul „Alte dimensiuni” ce ar părea să continue stilistic fixațiile autorului din prima sa carte; imaginea sa de poet autentic ia un contur și mai pronunțat. Alexandru Mușina va declara chiar că preferă poezia lui Cioclea celei lui Mircea Dinescu, pentru simplul fapt că E. Cioclea „este un poet mai bun”. Cartea se bucură, ca și „Numitorul comun” de altfel, de un mare succes la public. Tipărită într-o ediție de 10000 de exemplare, chiar și fără campanii publicitare, „Dimensiunile” reușesc să se vândă într-un mod uluitor, în doar câteva luni epuizându-se întreaga ediție.

Ultimul proiect poetic semnat de Eugen Cioclea se numește „Dați totul la o parte ca să văd” (ed. Cartier, 2001).

Banca Mondială, dispusă să dea un credit de 30 mil. USD sectorului termoenergetic, dar pune condiții

a

Banca Mondială este dispusă să crediteze reorganizarea sectorului termoenergetic din Chișinău cu 30 mil. USD, dar și să ofere asistență tehnică și expertiză pentru modernizarea întreprinderilor termoenergetice, a declarat pentru deschide.md primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, după ședința de la BM cu privire la reorganizarea sectorului termoenergetic din Chișinău.

“Pentru acordarea banilor de BM, Guvernul și Primăria trebuie să aprobe fuziunea întreprinderilor să adopte un statut și să reeșaloneze datoriile față de Moldovagaz. De principiul există acordul ambilor părți, dar el trebuie confrimat prin încă un vot”, a precizat Chirtoacă.

Reorganizarea sectorului termoenergetic este în atenția Guvernului, Primăriei și mai multor parteneri ai Republicii Moldova, deja de doi trei ani. “Deja s-a intrat în ultima etapă, care prevede nemijlocit fuziunea CET-1, CET-2 și Termocom, dar și repartizarea acțiunilor între fondatori, soluționarea problemei datoriilor , problema modernizării noii întreprinderi, dar și atragerea finanțărilor din partea Băncii Mondiale, care intenționează să ofere un credit de 30 mil. USD la condiții foarte avantajoase, cu o rată a dobânzii circa 1%, care oferă și asistență tehnică în modernizarea și eficientizarea întreprinderii”, a opinat Chirtoacă.

Totodată, edilul capitaliei a subliniat că instituția financiară internațională este dispusă să garanteze o parte a datoriei am sectorului față de creditorul Moldovagaz, iar prin aceasta s-ar eficientiza sectorul termoenergetic, minimalizarea riscurilor și să fie modernizat la nivelul celor statelor din UE.

În prezent sectorul termoenergetic este în proces de reorganizare, iar furnizorul de căldură din Chişinău, Termocom este în procedură de restructurare, care urmează a fi finalizată până la sfârşitul trimestrului doi, 2013, iar Consiliul Municipal urmează să asigure restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din Chişinău, potrivit hotărârii de Guvern aprobată în septembrie anul trecut.

La începutul anului 2012, Guvernul a prelungit perioada de insolvabilitate pentru Termocom până la 30 septembrie 2011, iar acum doi ani Guvernul a adoptat decizia de fuzionare a CET-1, CET-2 şi Termocom pentru restructurarea datoriei Termocom.

Potrivit ultimelor date ale Moldovagaz, Cei mai mari datornici la Moldovagaz sunt CET-urile, restanţele de plată ale acestora depăşesc suma de 1,75 miliarde de lei.

Nivelul achitărilor în luna august față de furnizorul de gaz nu a depășit 70%. Însă întreprinderile termoenergetice au și datorii istorice. Astfel, CET-1 are datorii de 358 mil. de lei, CET 2 – 1.13 miliarde de lei, CET Nord – 89 mil. de lei, iar Termocom are creanțe de 168 mil. de lei.