Federația Rusă și Ucraina au ajuns la o înțelegere provizorie în problema gazelor după ce premierul ucrainean, Nicolai AZAROV și cel rus, Dmitrii Medvedev au avut o convorbire telefonică și au convenit să amâne datoria Ucrainei pentru gazul rusesc, scrie presa din Ucraina.

Astfel, cei doi oficiali au convenit ca datoria Ucrainei pentru gaz de 1,3 miliarde USD să fie amânată, iar aprovizionarea Europei cu gaz să nu fie perturbată.

Ucraina a sistat încă de sâmbătă importurile de gaze din Rusia, a indicat luni agenţia ucraineană de presă UNIAN, cu referire la un anunţ făcut de Nikolai Orlov, directorul adjunct al Departamentului de control al sectorului energetic rus.Sistarea importurilor pune în pericol tranzitul gazelor ruseşti spre Europa pe timpul iernii, avertizează un expert rus.

„Ucraina a sistat achiziţionarea de gaze naturale din Rusia, în contextul în care la începutul lunii cumpăra aproximativ 9 sau 10 milioane de metri cubi de gaze zilnic”, ceea ce era de zece ori mai puţin decât volumul mediu pe zi cumpărat înainte, a indicat oficialul ucrainean. Societatea ucraineană Naftogaz a refuzat luni seara să confirme pentru agenţia rusă de presă ITAR-TASS sistarea completă a importurilor de gaze din Rusia. „Nici nu infirmăm, nici nu confirmăm“, s-a limitat să afirme un purtător de cuvânt al companiei.

România este decisă să folosească toate resursele posibile din bugetul naţional, din fondurile structurale şi de coeziune, prin accesarea altor proiecte europene pentru a dezvolta aceste proiecte energetice şi de infrastructură de transporturi”, a declarat premierul Victor Ponta, adăugând că, la începutul anului viitor, ar putea avea loc “o nouă reuniune pentru a identifica stadiul proiectelor prioritare.

Premierul român, Victor Ponta a exprimat, totodată, “suportul total, necondiţionat şi special pe care România îl acordă, şi la Vilnius şi în toate procedurile ulterioare, parcursului proeuropean al Republicii Moldova”.

În ceea ce priveşte proiectele de interconectare energetică, Ponta a spus că, în discuţiile de la Bruxelles, pe lângă gazoductul Iaşi-Ungheni, au fost identificate interconectările electrice între Vulcăneşti, Isaccea, Iaşi, Ungheni, Străşeni, Suceava şi Bălţi. “Ce e important aici e că studiile de fezabilitate, şi la proiectele energetice şi la cele de transporturi (…) vor fi întocmite de partea română, din resursele noastre, după care realizarea efectivă se va face atât din resursele bugetare naţionale ale României, cât şi din fondurile structurale şi de coeziune, sau din alte programe”, a adăugat Ponta.

La rândul său, preşedintele Jose Manuel Barroso a precizat că întâlnirea dintre reprezentanţi ai CE, ai unui guvern dintr-un stat membru şi ai unui executiv dintr-o ţară parteneră reprezintă “o mare premieră”.

Barroso a mulţumit României şi, personal, premierului Victor Ponta pentru “sprijinul puternic nu numai pentru parcursul european al Moldovei, dar şi pentru Parteneriatul Estic”, subliniind că acest suport este “apreciat foarte mult”.

Acest sprijin “arată că România nu numai că beneficiază de integrarea europeană, dar are şi o contribuţie foarte importantă la proiectele comune europene”, a punctat oficialul european.

Referitor la securitatea energetică şi diversificarea surselor de energie, Barroso a declarat că “nicio naţiune europeană nu ar trebui să fie o insulă energetică izolată de reţeaua europeană”, iar Republica Moldova ar trebuie să fie “liberă să aibă aceleaşi drepturi de acces la piaţa internă, dacă doreşte”.

Preşedintele CE a declarat că, în cadrul întrevederii, au fost făcute “progrese semnificative în identificarea unei liste de proiecte prioritare comune de interconectare energetică” şi au fost luate “unele decizii concrete”.