Platforma Civică Acțiunea 2012 a depus în Parlamentul României un pachet legislativ care va face din Republica Moldova o prioritate a statului român. Evenimentul s-a desfășurat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizate în parteneriat cu Comisia Camerei Deputaților pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. 

 

Printre inițiatorii Legii cadru privind reglementarea statutului cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României se regăsesc 36 de senatori și deputați din partea tuturor partidelor politice.

Mai jos prezentăm câteva dintre cele mai importante prevederi:

Accesul cetățenilor Republicii Moldova pe piața muncii din România

(1)   România instituie pentru cetățenii Republicii Moldova un permis de muncă special, valabil numai pe teritoriul României, pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitate de reînnoire, care acordă cetaţenilor Republicii Moldova acelaşi drept la muncă şi aceleaşi drepturi conexe dreptului la muncă precum cele acordate de legislaţia in vigoare cetăţenilor români, pe teritoriul României.

(2)   Acest permis de muncă se eliberează și se reînnoiește de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă.

(3)   Permisul de muncă special se eliberează sau se reînnoiește condiționat numai de absența faptelor din cazierul judiciar.

(4)   De asemenea, permisul de muncă special va fi refuzat persoanelor care au dispus de un astfel de permis și care au încălcat limitele sale, lucrând într-o altă țară a Uniunii Europene.

(5)   Fapta descrisă în alin. (4) constituie infracțiunea de încălcare a limitelor conferite de permisul de muncă special și se pedepsește cu amendă penală sau închisoare de la o lună la şase luni.

Art. 5 Accesul la sistemul educațional românesc

(1)   În fiecare an școlar și universitar se va aloca un număr substanțial de burse pentru elevi și studenți originari din Republica Moldova. Acest număr de burse nu poate fi mai mic decât cel prevăzut de Hotărârea Guvernului României nr.968/2000.

(2)   Obținerea, între timp, a cetățeniei române nu conduce la pierderea calității de bursier.

(3)   Se constituie în cadrul Ministerului Educației Naționale Biroul pentru Integrarea Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova.

(4)   Biroul pentru Integrarea Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova va acorda servicii gratuite de consiliere multidisciplinară și de asistare pe lângă autoritățile școlare și universitare cetățenilor Republicii Moldova aflați la studii în România în vederea cazării acestora în bune condiții și a integrării lor optime în comunitatea școlară sau universitară în care activează.

(5)   Biroul pentru Integrarea Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova va organiza examene de admitere pentru candidații la bursele oferite de statul român.

(6)   Structura și regulamentul de funcționare a Biroului pentru Integrarea Culturală și Socială a Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre de guvern.

Art. 6 Vizitarea Romaniei

(1)   Dovada mijloacelor de întreţinere necesară obținerii vizei de scurtă ședere pe teritoriul României de către cetățenii Republicii Moldova are cuantumul de 30 de euro/zi, dar nu mai puţin de 150 euro ori echivalentul în valută convertibilă.

(2)   Dovada deținerii mijloacelor de întreținere se poate face și prin certificate bancare și numerar.

Bogdan Diaconu, vicepreședintele Comisiei Camerei Deputaților pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a declarat în acest context că inițiativa legislativă aduce mai aproape Republica Moldova de România și reprezintă, totodată, un pas esențial în procesul reunificării celor două state românești. 

 

,,Consider această inițiativă ca fiind o încercare de redare a românilor de dincolo de Prut a drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze dintotdeauna. A te bucura de aceleași drepturi de care se bucură frații tăi, chiar dacă unii au avut șansa istorică de a se numi cetățeni români la ei acasă, ar fi o reușită mai presus de orice critică adusă de scepticii sau criticii politici”, a precizat un alt membru al Comisiei Camerei Deputaților pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Aurelian Mihai. 

Co-președintele Platformei Civice Acțiunea 2012, Eugen Popescu, a subliniat necesitatea adoptării de către toți parlamentarii a inițiativei depuse. ,,Este o datorie a tuturor celor care reprezintă statul român în Parlament să voteze acest set de măsuri prin care cele două state românești se vor armoniza pentru ca, în final, să ajungem la ceea ce ne dorim, la reunirea lor, după modelul german”, a menționat acesta. 

Principalele prevederi ale inițiativei legislative vizează crearea unei instituții în subordinea primului ministru, care să coordoneze strategiile pentru cel de-al doilea stat românesc, obținerea mai ușoară a vizelor de intrare în România de către cetățenii Republicii Moldova, dar și integrarea basarabenilor în viața socio-culturală din România.

În expunerea de motive care însoţeşte iniţiativa legislativă se menţionează că:

Republica Moldova reprezintă sub aspectul structurii etnice cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafață de 33.843 de kmp și o populație de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români și moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004. Sintagma de ,,moldoveni” prin care se mai desemnează aceștia în mod tradițional nu indică în realitate nicio conotație etnică, ci doar una regională, și este proprie tuturor locuitorilor nativi ai fostului Voievodat (Principat) al Moldovei, așadar și rezidenților din județele de est ale României.

De-a lungul timpului, teritoriul și populația Republicii Moldova au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie doua fragmente ale aceleiași țări.

Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul granițelor. Aceste politici se adresează minorităților românești de pe teritoriul altor state și promovării drepturilor și culturii acestora între granițele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă, românii nu sunt o minoritate, ci baza populației, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcționate către cetățenii Republicii Moldova și problematica legată de aceștia, indiferent de rasă, etnie și orice alte criterii.

Punerea în aplicare a prezentului proiect de lege presupune existența și funcționarea instituțiilor având competențele si capacitatea necesară. Înființarea și continua funcționare a Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova este o componentă a acestui demers instituțional. Situarea acestuia în structura autorităților puterii executive, în subordinea directă a Primului Ministru al României, îi creează prestigiul și pârghiile instituționale necesare îndeplinirii scopului său.

Pentru susținerea proiectului legislativ, voluntari ai Platformei Civice Acțiunea 2012 au strâns 117.481 de semnături din toate județele țării, în cadrul campaniei ,,Aducem Basarabia acasă”, desfășurată în perioada aprilie-august 2013.

 

 

 

 

 

 

 

    Platforma Civică Acțiunea 2012                                                                                                      20 noiembrie 2013