Premierul Tayyip Erdogan lovit în plin. Cel mai mare scandal de corupţie din istoria Turciei!

recep_tayyip_erdogan_3_61466900

Recep Tayyip Erdogan, premierul Turciei, este lovit greu de justiţie. Oameni din anturajul său sunt prinşi într-un scandal de corupţie imens.

Sistemul AKP, pe care premierul turc Recep Tayyip Erdogan îl conduce cu mână de fier de 12 ani, e pe cale să se clatine din temelii. O anchetă anticorupție cu ramificații multiple în politica de la Ankara pune sub acuzare 56 de persoane foarte apropiate premierului turc.

Printre cele mai cunoscute nume sunt cele ale primarului AKP din Fatih (cartier din Istanbul), fiii a trei miniștri din guvernul Erdogan, vărul unui oficial din biroul național al AKP, birocrați din linia întâi și mulți oameni de afaceri din sectorul de construcții și afaceri imobiliare. Deputații din opoziție vorbesc deja despre cel mai mare scandal de corupție din istoria Turciei și cer demisia primului ministru. Acesta răspunde sfidător și spune că nicio forță din exterior sau interior nu va devia partidul de la linia stabilită, a se înțelege: nu-l va detrona de la putere. Opoziția cere și formarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru acest caz.

Scandalul vizează administrația locativă a Turciei, o grupare parapublică ce se află în centrul politicii de urbanizare a premierului Erdogan și care girează afacerile cu bani publici, dar realizează și proiecte private proprii. Amintim că tocmai urbanizarea sălbatică din Istanbul a fost declanșatorul protestelor din Turcia din vara acestui an. Observatorii scenei politice văd în această anchetă un război deschis declarat sistemului de putere construit de Erdogan pe parcursul mandatelor sale. Operațiunea e condusă de același procuror care a instrumentat cazul Ergenekon, o rețea de militari naționaliști care a fost încarcerată pentru subminarea puterii de stat.

Zerkiya Oz, procurorul, este însă foarte apropiat de clericul Fethullah Gulen, exilat în SUA în 1999. Gulen are în Turcia un grup foarte puternic de susținători, nemulțumiți de faptul că Erdogan le-a închis o rețea de cursuri extra-școlare în care investiseră o mulțime de bani.

Dezvăluirile vin în contextul în care Turcia va organiza în 2014 alegeri locale și primul scrutin prezidențial direct, pentru care Erdogan se pregătește de ani de zile având în vedere că nu mai poate fi premier conform Constituției. (sursa: RFI)

Ce s-a ales de cele 100 de milioane de euro promise de Băsescu Chişinăului

sss

Republica Moldova şi partenerii săi se pot aştepta ca perioada post-Vilnius să fie mult mai complicată decât cea care a precedat semnarea tratatelor cu UE, în cadrul summitului Parteneriatului Estic, la finele lui noiembrie, a declarat luni ambasadorul R. Moldova în România, Iurie Reniţă, la o masă rotundă organizată de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND).

“Chiar dacă mai există abordări diverse vizavi de evenimentul de la Vilnius, noi, cei din Republica Moldova, îl considerăm un succes. Lucrurile bune în Republica Moldova se întâmplă foarte rar, de aceea este important să dăm o apreciere pe potrivă evenimentului de la Vilnius“, a îndemnat Reniţă, făcând astfel trimitere la vocile care au descris summitul drept un eşec din cauza refuzului Ucrainei de a mai semna tratatele cu UE. Ambasadorul de peste Prut a profitat de ocazie pentru a mulţumi României pentru sprijinul “necondiţionat, permanent şi consistent” acordat Republicii Moldova în negocierile cu UE şi a adăugat că succesul Vilnius este, în acest context, un succes comun, româno-moldovean.

După acest succes, însă, urmează greul. “Este extrem de important ca perioada post-Vilnius să fie valorificată. În opinia mea, e o perioadă mult mai complicată decât cea care a fost până la Vilnius, deoarece urmează să demonstrăm că suntem parteneri credibili ai Uniunii Europene, iar cele asumate urmează a fi realizate“, a mai explicat Iurie Reniţă.

Societatea civilă are un rol vital, în acest context, în procesul de dezvoltare şi consolidare a democraţiei Republicii Moldova, a subliniat trimisul Chişinăului în România. ONG-urile, spre exemplu, sunt foarte importante, mai ales cele care se ocupă de supravegherea instituţiilor guvernamentale, de căutare de soluţii la toate problemele societăţii.

Asistenţa pentru dezvoltare şi drumul banilor pe ruta Bucureşti-Chişinău

Acesta a fost contextul în care masa rotundă FOND, la care au participat persoane din lumea non-guvernamentală de ambele părţi ale Prutului, precum şi secretarul MAE Radu Podgorean, s-a concentrat pe fondurile din cadrul Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare (ODA) şi cooperarea la nivel de ONG-uri Republica Moldova-România.

România a alocat aproximativ 587 de milioane de euro pentru politica sa de cooperare între 2007 şi 2013. Motivul: odată cu aderarea la UE, am intrat în comunitatea statelor donatoare,iar Republica Moldova este stat beneficiar prioritar al asistenţei pentru dezvoltare (vezi raportul MAE pe 2012), în conformitate cu Strategia Naţională privind Politica de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare.

La nivelul noilor state membre UE, România se situează pe poziţia a treia în rândul statelor donatoare, după Polonia şi Cehia. Problema este, însă, că, raportat la Venitul Naţional Brut (VNB),suntem la coada clasamentului, cu o asistenţă pentru dezvoltare care variază între 0,07 şi 0,9% din VNB. Aceasta în contextul în care România s-a angajat să aloce 0,33% din VNBasistenţei pentru dezvoltare până în 2015, se arată într-un raport lansat de FOND luni.

Performanţele României în domeniul asistenţei pentru dezvoltare sunt foarte importante din următoarele motive: avem nevoie de un brand puternic de donator, pentru a conta în rândul altor state donatoare, dar şi pentru a avea o influenţă în zona statelor către care donăm astfel de fonduri. Aplicat strict la cazul Republicii Moldova, ţara vecină are nevoie de fondurile de asistenţă pentru dezvoltare pentru a putea vorbi cu adevărat de integrare europeană. Aceste fonduri sunt necesare şi dezvoltării infrastructurii, dar şi consolidării democraţiei şi a statului de drept – un interes strategic pentru România.

Inventarul fondurilor pentru asistenţă

Când vorbim despre AOD în România, vorbim despre asistenţa pentru dezvoltare la nivel naţional şi bugetul AOD al MAE. În ceea ce priveşte asistenţa naţională, 70% din bani merg către UE, care îi redirecţionează ulterior. În 2012, Republica Moldova a beneficiat de 12,4% din bugetul anual de asistenţă pentru dezvoltare, aproximativ 61 milioane de RON. După contribuţiile către UE, deja renumitele burse pentru studenţi sunt a doua categorie, în termeni de volum, din bugetul AOD, se mai arată în raportul FOND. Astfel, anual, sunt alocate între 13% şi 21% burselor, majoritatea pentru tineri din R. Moldova- 67% în 2011.

Recent, un raport al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE) arăta că bursele sunt o sabie cu două tăişuri: doar 10% din studenţii moldoveni se mai întorc în ţară după o bursă în România, iar 40% din bursierii moldoveni nu termină ciclul de studii. În această situaţie, efectul burselor devine aşa-numitul “brain drain”, exod al creierelor.

În ceea ce priveşte bugetul MAE acordat asistenţei externe, acesta a variat în perioada 2007-2012 între 1.800.000 de euro şi 4.700.000 de euro, după cum reiese din tabelul de mai jos.

dsc-1689

Principalele probleme pe care le reflectă ONG-urile din România şi Republica Moldova este că aceşti bani sunt prea dependenţi de situaţia politică de la Chişinău. O altă restanţă este înfiinţarea unei Agenţii române de asistenţă pentru dezvoltare (ROAid), care în prezent se află în stadiul de proiect la MAE.

dsc-1690

Problema sutei de milioane promise moldovenilor

De departe cel mai sensibil subiect în discuţia asistenţei pentru dezvoltare sunt cele 100 de milioane de euro sub forma unui grant nerambursabil promise de preşedintele Băsescu în 2010 Republicii Moldova. “Este vorba despre un program derulabil în 4 ani, iar banii vor fi alocaţi în 4 tranşe anuale, câte 25 milioane euro. Banii sunt destinaţi proiectelor pentru educaţie, modernizarea şcolilor, dar şi pentru proiecte de infrastructură locală”, anunţa preşedintele Traian Băsescu în ianuarie 2010, în timpul unei vizite la Chişinău. Problema este că acele tranşe nu au mai venit, iar anul 2014, al patrulea an de valabilitate a grantului, se apropie.

Aceasta deşi promisiunea preşedintelui a fost urmată şi de ratificarea, în 27 aprilie 2010, a unui „Acord între Guvernul Republicii
Moldova şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova”. Ulterior acestui acord, au fost adăugate două protocoale adiţionale care permiteau să asigure finanţarea proiectelor legate de interconectarea energetică şi asistenţă umanitară acordată în cazul unei situaţii de urgenţă, aminteşte CRPE, într-un policy brief pe tema sutei de milioane.

Trebuie menţionat că acest grant ar fi transformat România în cel de-al treilea donator din Republica Moldova, după SUA şi UE, şi primul dintre statele membre UE luate individual. “După această declaraţie, ne simţeam importanţi, ne simţeam bine”, a comentat luni Ciprian Ciucu, director de programe în cadrul think tank-ului CRPE. Ciucu a adăugat că promisiunea lui Traian Băsescu a ridicat mult ştacheta în comunitatea donatorilor.

În total, din cele 100 de milioane, s-au alocat bani pentru două iniţiative, arată CRPE: opt milioane euro alocaţi pentru construcţia de case persoanelor care au avut de suferit în urma inundaţiilor din 2010 şi nouă milioane euro pentru cofinanţarea gazoductului Iaşi – Ungheni (o parte din costul de realizare). Din 100 de milioane de euro, deci, doar 17 au fost alocate.

Erori şi false argumente

“Dacă acest program ar fi funcţionat pe bune, lucrurile ar fi arătat mult mai bine şi pentru România, şi pentru Republica Moldova”, a mai spus Ciucu, la masa rotundă organizată de FOND. “În Republica Moldova, se crede că a fost doar o promisiune politică”, a adăugat el.

“Este adevărat că se vehiculează că suma restantă va fi utilizată pentru finanţarea unor proiecte esenţiale de infrastructură (precum gazoductul Iaşi-Ungheni, aflat acum în execuţie) între cele două ţări, însă, la bază, problema provine din lipsa de transparenţă şi claritate în ceea ce priveşte gestionarea acestei sume”, subliniază FOND.

“Prima eroare strategică a fost chiar semnarea unui acord politic la nivel de guverne şi parlamente. Nu e clar de ce am ales să facem asta. Un acord politic ratificat de cele două parlamente înseamnă lipsă de flexibilitate şi interminabile întârzieri politice. Intervenţia de urgenţă după inundaţiile din 2010 s-a făcut fără bază legală asigurată de Acord şi abia apoi a fost modificat Acordul în acest sens. Pentru a putea co-finanţa gazoductul Iaşi – Ungheni din aceşti bani, a fost nevoie de modificarea Acordului în cele două parlamente de la Bucureşti şi Chişinău, incluzând astfel şi domeniul energetic, care nu exista iniţial. Pentru asta s-a pierdut mai mult de jumătate de an până la demararea procedurii de licitaţie pentru construire”, arată CRPE.

O altă eroare a fost că promisiunea grantului nu a fost urmată de crearea unor mecanisme de implementare, dar şi invocarea la Bucureşti a argumentului “întârzierii acceptabile şi precaute”, respectiv că mai aştetăm până să cheltuim banii, de frica revenirii la putere a comuniştilor.

Iulia Timoşenko, despre acordul între Moscova şi Kiev: “Cu Rusia vom pierde tot ceea ce avem”

5083601-afp-mediafax-foto-alexander-prokopenko

Un acord între Ucraina şi Rusia poate însemna “începutul sfârşitului” pentru independenţa ţării, a apreciat opozanta încarcerată, Iulia Timoşenko, într-un interviu publicat miercuri pe site-ul partidului său, relatează AFP.

La sfârşitul săptămânii trecute, înaintea vizitei de marţi la Moscova a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Iulia Timoşenko a oferit un interviu pentru publicaţia germană Stern în care a atenţionat în privinţa unui acord între Ucraina şi Rusia.

“Acesta poate fi începutul sfârşitului independenţei Ucrainei. Cu Rusia vom pierde tot ceea ce avem”, a declarat premierul.

“Ianukovici speră că îşi va păstra puterea cu ajutorul cadourilor politice al Rusiei. Dacă le acceptă, Ucraina se va afla din nou în plasa Rusiei, care va solicita supunerea în schimbul ajutorului economic”, a declarat Timoşenko în acest interviu publicat miercuri de serviciul de presă al partidului de opoziţie Batkivşcina.

Timoşenko a îndemnat din nou Uniunea Europeană să adopte sancţiuni împotriva regimului preşedintelui ucrainean.

“Europa trebuie să facă o alegere între aspiraţiile europene ale poporului ucrainean şi bunăstarea unui dictator corupt”, a declarat ea.

Iulia Timoşenko a fost încarcerată în august 2011 şi ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere.

Procesul său a fost denunţat de opoziţie, care îl consideră o răzbunare politică a lui Ianukovici împotriva contracandidatei sale la alegerile prezidenţiale din 2010.

Un deputat rus cere sporirea prezenţei militare a Moscovei în Transnistria

5476401-mediafax-foto-cristina-nichitus-roncea

Roman Hudiakov, un deputat rus membru al Partidului Liberal-Democrat, a propus, miercuri, sporirea prezenţei militare ruse în Transnistria, cu scopul de a evita o eventuală reluare a “scenariului sud-oset” în această regiune a Republicii Moldova, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

“Consider că este necesară sporirea contingentului militar rus în Transnistria în vederea prevenirii oricărei provocări din partea lui Saakaşvili, fiindcă un asemenea scenariu nu mai pare imposibil”, a anunţat parlamentarul.

Potrivit lui, România se pronunţă cu regularitate în favoarea unirii cu R.Moldova, ceea ce nu ar putea avea loc fără soluţionarea problemei Transnistriei, “unde trăiesc peste 200.000 de cetăţeni ruşi”.

“Oare putem fi siguri că autorităţile moldovene şi române nu vor fi tentate să rezolve această problemă teritorială prin recurgere la forţă?”, s-a întrebat Hudiakov.

Deputatul a îndemnat autorităţile ruse să acorde o atenţie specială acestei probleme, luând în considerare exemplul “carnagiului sângeros comis în Abhazia şi în Osetia de Sud”.

AU SĂRIT ÎN AER în timp ce preparau un amestec de marijuana şi butan

Foto: bostinno.streetwise.co
Foto: bostinno.streetwise.co

Doi adolescenți de 17 și 19 ani au ajuns la spital cu arsuri de gradul doi şi trei, după ce unul dintre ei a aprins o ţigară ce conținea marijuana cu butan. Acesta a aprins țigara în încercarea de a evaporă butanul din marijuana. Incidentul a avut loc într-un garaj din Brooklyn.

Aceștia au umplut o cadă de 120 de litri cu cannabis, pe care l-au acoperit cu butan, încercând să producă “earwax”, o versiune mai puternică a drogului, scrie Știrile Pro Tv, citând New York Daily News. Autorităţile spun că produsul rezultat, care se aseamănă cu ceară, este cu 80% mai puternic.

Poliţiştii au găsit o cantitate mare de marijuana, inclusiv, plante, cutii pentru depozitare şi butelii cu butan.

Specialiștii ne sfătuiesc să nu luăm multivitamine

Foto; raluxa.com
Foto; raluxa.com

Cei care folosesc suplimente de vitamine și minerale își irosesc banii pentru că acestea nu protejează împotriva bolilor, susțin cercetătorii.

Trei studii, publicate în jurnalul Annals of Internal Medicine au scos la iveală că nu există dovezi ale faptului că administrarea zilnică de suplimente de multivitamine şi minerale ar preveni ori încetini declinul cognitiv sau instalarea unor boli cronice precum maladiile cardiace şi cancerul, scrie doctorulzilei.ro.

”Mesajul e simplu: cele mai multe dintre suplimente nu previn  bolile cronice ori decesul, utilizarea lor nu este justificată şi ar trebui evitată”, declară tranşant medicii autori ai studiilor, într-un editorial publicat împreună cu rezultatele cercetărilor.

Mesajul este adresat în mod special persoanelor care nu prezintă simptome de deficienţă nutriţională deoarece, de multe ori, aceste persoane consumă cantităţi mari de suplimente, fără a avea nevoie de ele.

”Serii întregi de studii au arătat că administrarea acestor suplimente nu are niciun impact benefic asupra sănătăţii şi totuşi oamenii continuă să ia suplimente  la ora actuală, în cantităţi mai mari ca oricând”, spune dr. Edgar Miller, unul dintre cei 5 autori ai editorialului şi profesor de medicină şi epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore.

După părerea lui, preocuparea de a lua suplimente ar putea avea o componentă psihologică. În ciuda dovezilor că suplimentele nu aduc beneficii, unele persoane se conving singure că au nevoie de suplimente pentru că le-ar lipsi nutrienţii necesari din alimentaţie.

Aceste noi studii confirmă rezultatele unor cercetări anterioare, care arătau că, în general, suplimentele alimentare, inclusiv vitamine B şi antioxidanţi, nu aduc beneficii, iar dozele mari de beta-caroten, vitamina E şi, probabil, şi vitamina A chiar măresc rata deceselor.

„Industria de profil încearcă să creeze impresia că avem deficienţe de vitamine, dar studiile arată nu avem cu toţii asemenea deficienţe şi nu avem niciun beneficiu de pe urma vitaminelor”, spune dr. Miller.

În revizia celor 27 de studii clinice anterioare, care cuprindeau în total 450.000 de adulţi vârstnici, cercetătorii nu au găsit nicio dovadă că suplimentele alimentare ar avea vreun efect benefic în ceea ce priveşte prevenirea cancerului şi a bolilor de inimă.

Într-un alt studiu, cercetătorii au examinat  efectele administrării unei combinaţii de nutrineţi – inclusiv vitaminele A, C, E, B şi beta-caroten – la 6000 de bărbaţi de peste  65 de ani, care au fost urmăriţi timp de 12 ani. Performanţele cognitive şi capacităţile verbale ale participanţilor care au luat suplimente nu s-au dovedit diferite de cele ale subiecţilor care primiseră doar un placebo.

În al treilea studiu, cercetătorii au încercat să afle dacă dozele mari de multivitamine şi minerale pot preveni atacurile de inimă, atacul vascular cerebrale şi decesul la 1700 de persoane care suferiseră deja câte un atac de cord. După o urmărire cu durata medie de 5 ani, rezultatele nu au evidenţiat diferenţe între participanţii care luaseră suplimente şi cei care nu luaseră.

”Considerăm cazul rezolvat: adăugarea celor mai multe suplimente de minerale ori vitamine la dieta adulţilor bine hrăniţi nu aduce niciun beneficiu categoric şi poate fi chiar dăunătoare”, au afirmat specialiştii în editorialul semnat de ei.

 

 

HULIGANII din pușcăriile din Rusia VOR FI GRAȚIAȚI! Detalii

Foto: vrn.ro
Foto: vrn.ro

Deputaţii ruşi au aprobat, miercuri, o lege privind amnistia, care prevede grațierea deținuților acuzați de huliganism. Decizia a fost luată cu ocazia aniversării 20 de ani de la adoptarea Constituţiei. De această lege ar putea beneficia membrele grupului contestatar Pussy Riot şi cei ai Greenpeace, dar nu şi fostul magnat petrolier, Mihail Hodorkovski, arestat în 2003.

Textul, prezentat de Kremlin la 9 decembrie, a fost votat de 446 de deputaţi din cei 450 ai Dumei (Camera inferioară a Parlamentului), în ultima lectură.

Legea ar permite graţierea a 50.000 – 100.000 de oameni, din totalul celor aproximativ 670.000 de deţinuţi.

FOTO // O femeie A NĂSCUT ZECE COPII în 24 de ore

Foto: http://beforeitsnews.com/
Foto: http://beforeitsnews.com/

Caz ieșit din comun în India, unde o femeie de 28 de ani a născut 10 copii în 24 de ore, scrie beforeitsnews.com. Pentru cuplu a fost o adevărată bucurie când a aflat că urmează a deveni părinții a 10 copii deodată, dat fiind faptul că ani la rând femeia a urmat tratamente pentru infertilitate. Din păcate, însă bucuria a trecut în scârbă la 12 săptămâni de sarcină când femeia a intrat în travaliu, iar toți copii au murit rând pe rând.

Medicii susțin că sarcina multiplă a fost posibilă prin implatantarea mai multor embrioni. Potrivit lor, povestea putea să aibă un final fericit dacă tânăra mama ar fi venit regulat la controale medocale.

 

 

 

 

EXPERT: Acordurile semnate cu Rusia O VOR COSTA ENORM pe Ucraina

Foto: www.dw.de
Foto: www.dw.de

Ucraina riscă să-și piardă independența financiară după acordurile încheiate marți la Moscova cu Rusia. Pe de o parte, acestea vor salva Ucraina de la faliment, vor consolida moneda ei națională hrivna și vor îmbunătăți situația într-o serie de industrii, dar fosta republică sovietică riscă să devină dependentă financiar față de Rusia, a estimat miercuri expertul economic ucrainean Vladimir Lanovoi, fost ministru al economiei, în prezent directorul Centrului pentru reformele de piață din Ucraina, citat de RIA Novosti și Agerpres.

‘Prețul mai mic la gaze va proteja hrivna ucraineană de devalorizare, iar țara de faliment. Un default al titlurilor de valoare ale Ucrainei pe piețeleoccidentale era așteptat pentru sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor’, a afirmat Lanovoi într-o declarație făcută miercuri RIA Novosti.

Potrivit acestuia, scăderea prețului la gaze va îmbunătăți activitatea și va crește rentabilitatea întreprinderilor din industria petrochimică, fabricilor de producere a îngrășămintelor minerale. El anticipează o reducere a costurilor de producție a oțelului în Ucraina.

Cu toate acestea, achiziționarea de către Rusia a eurobondurilor Ucrainei în valoare 15 miliarde de dolari ar putea însemna pierderea independenței financiare pentru aceasta din urmă.

‘Ajungem la o dependență financiară foarte mare. Nu se ia atât de mult de la un singur creditor. Dacă (guvernanții) doresc să-și păstreze independența, suveranitatea și dependența în domeniul extern, astfel de ,,împrumuturi,, ar trebui împărțite între mai mulți investitori’, a afirmat expertul ucrainean.

‘În trei ani, Ucraina nu va ieși din criză. Va continua căderea Produsului Intern Brut (PIB). Întreprinderile vor deveni din ce în ce mai puțin profitabile. Deficitul bugetar nu numai că nu se va reduce, ci dimpotrivă va crește. Și peste trei ani, Ucraina se va afla la picioarele Rusiei’, a avertizat el, apreciind că partea ucraineană, în opinia sa, va trebui să mai facă unele concesii față de Rusia în legătură cu aceste investiții financiare.

ULTIMA ORĂ // Dan Diaconescu, 3 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru ŞANTAJ

images

Judecătoria Sectorului 1 a decis, miercuri, condamnrea la 3 ani de închisoare cu executare pentru Dan Diaconescu. La ultimul termen de judecată, procurorul anticorupţie a cerut nouă ani de închisoare pentru Diaconescu.

Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

În acest dosar, patronul OTV, Dan Diaconescu, şi colaboratorii săi Doru Pârv şi Ghezea Mitruş sunt judecaţi pentru şantajarea unor persoane, de la care ar fi cerut importante sume de bani pentru a nu difuza reportaje TV compromiţătoare cu ele.

În 21 octombrie 2010, Diaconescu, Pârv şi Mitruş au fost trimişi în judecată de către procurorii anticorupţie pentru şantajarea primarului comunei arădene Zărand, Ion Moţ, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.

În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se arată că, în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Doru Pârv, pe primar pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

“Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri”, susţine DNA.

Primarul arădean, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Doru Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, “scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii “Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

“Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent”, potrivit procurorilor DNA.

Dan Diaconescu şi Doru Pârv au fost arestaţi preventiv în 23 iunie 2010. Patronul postului OTV a fost eliberat din arest în 25 iunie 2010, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti, care a înlocuit măsura arestării preventive cu interdicţia de a părăsi ţara.

Doru Pârv a fost eliberat din arest în 4 august 2010, Tribunalul Bucureşti admiţând atunci cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta. Instanţa a dispus în cazul lui Pârv interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu.

“Pentru recuperarea sumelor obţinute prin şantaj a fost instituit sechestru asigurător asupra unui imobil din municipiul Arad al lui Doru Pârv, până la concurenţa sumei 30.000 de euro si 42.000 de lei”, potrivit DNA.
Săptămâna viitoare, Dan Diaconescu este aşteptat să semneze contractul cu reprezentanţii Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), după ce a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8 la sută din acţiunile Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT), după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.