“Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i pute”// Lazăr spune că articolul cu firmele offshore şi afacerile de familie, manipulare după Gobbels

a

Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr se justifică şi spune că apariţia articolului din Ziarul de Garda (Firmele offshore şi afacerile de familie ale ministrului Lazăr, pe bani europeni n.a) anume acum nu este deloc întâmplătoare. În această perioadă asupra mea se fac presiuni pentru a lua anumite decizii profesionale, iar încercarea de a mă intimida prin intermediul mass-media. Asta după ce săptămâna în această săptămână ZDG a publicat o investigaţie unde firmele familiei Lazăr au oferit mai multe servcii contra plată instituţiilor de stat, inclusiv Ministerului Economiei, CCCEC-ului, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor cu suportul financiar al UE.

“În ceea ce priveste conţinutul articolului, pot doar sa punctez „profesionalismul” de manipulatori al autorilor din spate, pentru că, la sigur, nu cel ce l-a semnat este unicul autor şi este regretabil că s-a prins în acest joc. Este o tehnică clasică a minipularii după Gobbels – o treime adevar, o treime minciună şi o treime presupuneri, toate aste condimentate cu aspecte familiale pentru a intriga, gen „actuala soţie”, şi amestecate astfel, încat să nu informeze oamenii, dar să-i zăpacească”, spune Lazăr pe facebook.

“Tatiana Lazar nu este actuala mea soţie, ea este unica mea sotie din 1990, cu care vreau să rămân alături până la adânci bătrâneţe, chiar dacă aceasta o va împiedica să participe sau să câştige multe tendere”, explică minixtrul Economiei.

Săptămâna aceasta ZDG a publicat un material că firmele familiei Lazăr sunt conectate la companii off shore şi sunt înscrise pe soţia sa, Tatiana Lazăr, şi pe fiul lor, Mircea Lazăr, ambii fiind fondatori în firme, dar şi parteneri de afaceri cu câteva companii off-shore. În 2000, Valeriu Lazăr a fondat Agenţia „Intelligent Services”, pe care, ulterior, a redenumit-o Societatea Comercială „Business Intelligent Services” (BIS) SRL. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), în calitate de fondatori figurează Liviu Gumovschi, cu cea mai mică cotă de participare, de 10 %, Tatiana Lazăr cu 42 % şi firma ÎCS „Maxbury Corporation-M” SRL cu 48 %.

Fondator unic al ÎCS „Maxbury Corporation-M” SRL este compania britanică „Maxbury Corporation LLP”, cu un capital social de 9,1 miloane de lei. Informaţiile obţinute de la „Companies House” — Agenţia Executivă de pe lângă Ministerul Comerţului şi Industriei din Marea Britanie, o instituţie similară cu CÎS din R. Moldova, arată că, în calitate de acţionari la „Maxbury Corporation LLP”, sunt înregistrate alte două firme offshore: Hightech Agency LTD, cu sediul în Belize, şi Quadro Management LTD, cu sediul în insulele Seychelles.

Ba mai mult, recent, firma „Tatra-Bis” SRL, fondatoarea căreia este şi Tatiana Lazăr, soţia viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, a fost desemnată câştigătoarea unui tender, oferind logistica necesară unui eveniment organizat de Ministerul Economiei şi de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, cu suportul financiar al Uniunii Europene.

 

Comisia Europeană a aprobat realocarea a 240 milioane de euro către Programul Operaţional Regional

a

Comisia Europeană a aprobat realocarea a 240 milioane de euro către Programul Operaţional Regional, de la POS Transport şi de la POS Mediu, banii urmând să fie folosiţi pentru a finanţa şcoli, spitale şi drumuri judeţene, conform unui comunicat al MFE.

“Suma menţionată este realocată de la Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport) şi de la Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). De la POS Transport au fost realocate către POR fonduri în valoare de 140 milioane de euro, iar de la POS Mediu fonduri în valoare de 100 milioane de euro”, se arată în comunicatul transmis vineri de Ministerul Fondurilor Europene.

Potrivit sursei citate, “decizia Comisiei Europene va avea un impact important asupra dezvoltării comunităţilor locale”.

“Aşa cum am promis, aceşti bani vor fi folosiţi pentru a finanţa şcoli, spitale şi drumuri judeţene. Pentru şcoli şi spitale este alocată o sumă de 173 milioane de euro, iar pentru drumuri judeţene o sumă de 67 milioane de euro.

Realocarea fondurilor către aceste domenii prioritare ale României va duce la creşterea nivelului de trai al românilor”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat în comunicat.

Serviciile Comisiei Europene au anunţat decizia de aprobare a realocării propuse de Ministerul Fondurilor Europene în cadrul întâlnirii anuale cu Autorităţile de Management ale Programelor Operaţionale prin care România atrage fondurile structurale şi de coeziune alocate pentru perioada de programare 2007-2013.

“Programul Operaţional Regional, către care a fost redistribuită suma de 240 milioane de euro, este cel mai performant program. Prin intermediul acestui program, România a atras până la data de 17 decembrie peste 1,64 miliarde de euro. În acelaşi timp, sumele solicitate Comisiei prin intermediul POR pentru a fi rambursate României, se ridicau la aproximativ 1,75 miliarde de euro. Astfel, rata de absorbţie curentă aferentă POR era de aproximativ 47%. Tot la data de 17 decembrie, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune era de peste 28%”, se mai arată în comunicatul MFE.

Ministerul Fondurilor Europene precizează că realocarea fondurilor nu afectează implementarea proiectelor aprobate deoarece sumele care au fost realocate nu erau contractate la nivelul POS Transport, respectiv POS Mediu.

PROTEST EXTREM în Italia: patru imigranţi clandestini ŞI-AU CUSUT GURILE

a

Bărbaţii cu vârste între 20 şi 30 de ani, care şi-au cusut gurile cu un fir de aţă tras dintr-o pătură şi un ac mic se află acum sub îngrijire medicală, relatează agenţia italiană ANSA. Unul dintre ei ar fi trebuit să fie repatriat luni.

Centru de primire Porta Galaria din suburbia Romei adăposteşte sute de clandestini, bărbaţi şi femei.

“Revolta lor ne impune să redeschidem dezbaterea naţională cu privire la aceste centre inumane şi la o legislaţie care să facă referire la cei ce fug de războaie, violenţă şi sărăcie şi de criminalii de război”, a reacţionat primarul de stânga al capitalei, Ignazio Marino.

Abordarea dosarului imigraţiei suscită dezbateri intense în Italie. ţara fiind acuzată recent la Bruxelles mai ales pentru condiţiile degradante impuse clandestinilor într-un centru de primire provizoriu de pe insula Lampedusa.

În 2002, o lege ce necesită acum revizuiri a implementat un sistem de cote determinând în fiecare an numărul de imigranţi pe care Italia îi poate adăposti în funcţie de nevoile pieţei de muncă şi capacităţile sale de integrare economică.

Obama evită să afirme că 2013 a fost cel mai rău an al său la Casa Albă

a

În cursul ultimei conferinţe de presă a anului, organizată cu puţin înainte de plecarea sa în Hawaii unde va petrece Crăciunul, preşedintele Statelor Unite a recunoscut că a avut “suişuri şi coborâşuri” în decursul ultimilor cinci ani.

“Cred că aproape am murit de cel puţin 15 ori în camera asta”, s-a adresat Obama jurnaliştilor.

Reales la sfârşitul lui 2012 la preşedinţia Statelor Unite, Barack Obama s-a regăsit un an mai târziu la cel mai redus nivel de încredere, scăzând până la puţin sub 40 la sută. Principalul motiv a fost începutul haotic al sistemului centralizat al reformei sale în domeniul sănătăţii, “Obamacare”.

Însă vineri, preşedintele american s-a arătat încrezător: “Dacă sondajele sunt pentru voi o măsurătoare, cifrele care mă privesc au crescut şi au scăzut în tot decursul carierei mele. Dacă sondajele ar fi importante pentru mine, nu aş fi fost candidat la preşedinţie”.

Preşedintele american şi-a recunoscut totuşi amărăciunea după eşecul reformei de amploare a legislaţiei privind armele de foc, iniţiată după atacul din Newtown de acum un an, care s-a soldat cu moartea a 20 de copii şi şase adulţi, ucişi de o persoană cu probleme mentale.

Reforma a fost blocată în aprilie de refuzul Senatului.

“Sunt încă convins că refuzul de a implementa măsurile de verificare a antecedentelor (pentru cumpărătorii de arme) după Newtown este o greşeală”, a declarat Obama.

CRIZĂ MAJORĂ pentru premierul Turciei. Erdogan avertizează că va expulza ambasadori străini

a

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat, sâmbătă, că ar putea expulza unii ambasadori străini, autori ai “unor provocări”, pe fondul tensiunilor provocate de un scandal de corupţie fără precedent, relatează AFP, citat realitatea.net.

“Unii ambasadori s-au implicat în acţiuni de provocare”, a declarat el în remarcile făcute în oraşul Samsun, pe malul Mării Negre, şi transmise de televiziuni. “Nu suntem obligaţi să vă păstrăm în ţara noastră”, a declarat şeful Guvernului.

Declaraţiile lui Erdogan par o avertizare voalată la adresa ambasadorului american Francis Ricciardone care, potrivit unor mass-media proguvernamentale, le-ar fi spus reprezentanţilor Uniunii Europene că Washingtonul a cerut băncii publice Halkbank să taie toate legăturile cu Iranul din cauza sancţiunilor.

Directorul general al Halkbank, Suleyman Aslan, face parte dintre persoanele vizate de o anchetă de corupţie în care sunt urmăriţi şi fiii a doi miniştri şi care afectează Guvernul lui Erdogan, aflat la putere din 2002.

Aslan a fost acuzat că a acceptat mită. Poliţia a confiscat 2,5 milioane de dolari bani lichizi ascunşi în cutii de pantofi la domiciliul său, a anunţat presa turcă săptămâna trecută, citând surse judiciare.

Halkbank este criticată în Statele Unite pentru că a făcut tranzacţii ilegale cu Iranul, dar banca a dezminţit aceste acuzaţii.

“Am cerut Halkbank să întrerupă relaţiile cu Iranul. Nu ne-au ascultat. Asistăm la prăbuşirea unui imperiu”, le-ar fi spus Ricciardone ambasadorilor UE, potrivit mai multor ziare.

Dar Ricciardone a dezminţit, sâmbătă, aceste informaţii de presă ca fiind “acuzaţii fără fundament” pe contul său de Twitter în limba turcă.

“Nimeni nu ar trebui să compromită relaţiile SUA-Turcia pe baza unor acuzaţii fără fundament”, a declarat el.

Noile reguli de control al bagajelor persoanelor fizice la frontiera moldo-română rămîn suspendate

ROMANIA-EU-POLICE-BORDER-ALBITA

Tudor BALIȚCHI, şeful Serviciului Vamal din Moldova a avut o întrevedere  cu omologul său român, Claudiu Ardeleanu în cadrul căreia au convenit asupra amînării noilor reguli de control vamal pe un termen nedeterminat și aplicarea în continuare la frontiera moldo-română a mecanismelor de control prezente asupra bagajelor persoanelor fizice.

Conducătorii celor două autorități vamale au convenit asupra creării unor grupuri comune de lucru, pentru a optimiza procedurile de control a bagajelor, având în vedere și contextul relațiilor de vecinătate a celor două țări.

La începutul lunii noiembrie, la punctele de trecere dintre Serbia, Ucraina, Republica Moldova și România s-au format cozi imense după ce au fost instituite noi reguli de verificare a mai multor tipuri de produse în bagajele celor care traversează frontiera Românie. Iar a doua zis ANAF-ul din România a anunțat că renunță la respectivele măsuri de verificare a bagajelor.

Moldova ar putea semna Acordul de Asociere cu UE, la vară

a

Uniunea Europeană a spus că va accelera procedura de semnare a Acordului de Asociere cu Moldova și Georgia, a declarat președintele Consiliului European, Herman van Rompuy.

„Vom sprijini aceste țări și vrem să accelerăm procedurile în așa fel încât Acordurile de asociere cu ele să fie semnate cel mai târziu în august anul viitor.“

În cazul Republicii Moldova, accelerarea semnării va face posibil ca acordul să fie ratificat de Parlamentul actual dominat de majoritatea pro-europeană, înainte de alegerile parlamentare din toamna lui 2014.

Republica Molodova şi Georgia au parafat Acordul de Asociere cu UE la sfârşitul lunii noiembrie, iar oficialii europeni au dat asigurări că ţara noatsră ar putea benefia de regimul liberaliyat de vize în 2014.