R. Moldova, POARTA ucrainenilor în UE: Tot mai mulți ucraineni iși doresc obținerea cetățeniei moldovenești

465x0_pasaport_moldovenesc_ue_viza_md
Tot mai multi cetatenii ucraineni isi doresc obtinerea cetateniei moldovenesti. Ucrainenii vor sa-si schimbe cetatenia pentru a fi mai aproape de Europa si a calatori fara vize in UE. Circa 455 de mii de cetateni ai Ucrainei au solicitat deja un pasaport moldovenesc, scrie inprofunzime.md cu trimitere la vesti.ua.

Totodata, unii “agenti” deja au aparut cu tot felul de oferte pe internet in care promit ajutor in obtinerea cetateniei pentru 5 mii de dolari americani. “Va putem ajutor in obtinerea pasaportului moldovenesc. Documentul nu va fi fals. Va recomandam sa va ocupati acum de acest lucru, altfel mai tirziu, dupa ce Republica Moldova va avea regim fara vize, preturile vor creste. Daca nu aveti rude in Moldova, le gasim noi”.

Cei mai interesati par a fi cetatenii Ucrainei care locuiesc aprope de frontiera, mai ales in localitatile in care se vorbeste limba romana.

Dezvăluirile unui membru ABBA despre trecutul celebrei formații

abba_85757800

Membrul trupei Abba, Björn Ulvaeus, a declarat că în tinereţe purtau haine excentrice şi pentru că nu existau taxe pentru acest tip de vestimentaţie, scrie realitatea.net.

Membrul trupei Abba, Björn Ulvaeus a declarat recent: Sincer, cred că arătam ca nişte demenţi pe scenă, cred că nimeni nu a mai fost vreodată la fel de prost îmbrăcat pe o scenă cum eram noi.

Erau anii 1970 şi 1980 şi ţinutele excentrice erau impuse şi de modă dar, după cum aveau să recunoască componenţii trupei Abba, costumele lor glamoroase se datorau şi faptului că sistemul de taxe al Suediei îi încuraja să exagereze.

Mai exact: atâta timp cât costumele cântăreţilor nu puteau fi purtate pe stradă (din cauză că erau mult prea excentrice) – costurile acestora erau scutite de impozitare. Declaraţiile lui Björn Ulvaeus au făcut furori cu ocazia publicării unui album foto al trupei Abba menit să marcheze 40 de ani de când piesa Waterloo a câştigat Eurovisionul.

 

Gheorghe Duca S-A RĂZGÎNDIT după DECIZIA Comisiei juridice: S-a înscris în competiția pentru șefia AȘM

Duca-Gheorghe-0005

Se cunosc numele pretendenților la funcția de președinte al Academiei de Științe. Potrivit secretarului Comisiei pentru organizarea alegerilor preşedintelui AȘM, Ion Vârţanu  în cursa pentru fotoliul de președinte al Academiei de Științe s-au înscris actualul președinte al AȘM, Gheorghe Duca, academicianul Valeriu Pasat și academicianul Leonid Culiuc. Anunțul a fost făcut pentru postul public de radio.  Termenul de depunere a dosarelor  a expirat astăzi, la ora 17:00.

Amintim că academicianul Gheorghe Duca a declarat pe 11 februarie pentru unimedia.info că nu este sigur dacă mai vrea să candideze pentru al treilea mandat de președinte al AȘM.

A doua zi , pe 12 februarie, Comisia parlamentară juridică a decis că actualul şef al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca poate pretinde, pentru a treia oară, la acest fotoliu. Şi asta chiar dacă legea prevede cel mult două termene consecutive. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare la care face trimitere şefa comisiei parlamentare juridice prevede că preşedintele Academiei este ales pentru o perioadă de 6 ani, dar cel mult pentru două termene consecutive.

Contactat acum o lună de deschide.md, unul dintre cei trei candidați la funcția de președinte al AȘM, academicianul Valeriu Pasat a declarat că candidatura sa a fost propus de colegii săi de la secția de istorie, din motiv că actualul președinte al AȘM, Gheorghe Duca,  nu mai are dreptul conform regulamentului Academiei să mai dețină funcția de președinte pentru al treilea mandat.

Fostul ministru al Apărării a spus, că printre academicieni există un măr al discordiei, care cer o expertiză dinafara Academiei și poate chiar una internațională, din cauza că actualul președinte, Gheorghe Duca, susținut de juriștii de la AȘM,  vrea să devină pentru a treia oară consecutiv președinte al Academiei, chiar dacă regulamentul îi interzice acest lucru.

Amintim că deschide.md a publicat în luna noiembrie a anului trecut, un material pe baza unei scrisori din care reieșea clar că academicianul Gheorge Duca ar fi implicat în niște scheme frauduloase de vînzare a tezelor de doctor. Duca a negat atunci existența corespondenței, declarînd că scrisoarea denigratoare a apărut în contextul în care în 2014 urmează să aibă loc alegerile noului președinte al AȘM. Actualul președinte al Academiei de Științe a făcut și cu faptul că în ultima perioadă la academie sunt invitate personalități care critică guvernarea și propun soluții pentru recuperarea economică a țării.

Președintele AȘM va fi ales pe 17 aprilie de Adunarea generală a instituției, ca care vor participa 78 de doctori habilitaţi şi 97 de membri titulari şi corespondenţi ai AŞM. Votul va fi secret.

UE oferă 12 milioane de euro pentru neutralizarea armamentului chimic sirian

armament chimic

Uniunea Europeană a anunţat luni deblocarea a 12 milioane de euro pentru finanţarea neutralizării arsenalului chimic sirian, o misiunea încredinţată ONU şi Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), informează Mediafax.ro.

„Comisia Europeană doreşte o cooperare fructuoasă între OIAC şi ONU în acest dosar şi speră că distrugerea armelor chimice va marca o etapă în încheierea conflictului din Siria”, a declarat comisarul UE pentru Dezvoltare, Andris Piebalgs.

Costurile programului de neutralizare a armamentului chimic sirian sunt estimate la 25-30 de milioane de euro.

În afară de cele 12 milioane de euro, UE furnizează sprijin logistic în valoare de 4,5 milioane de euro.

Declarația UIMITOARE a lui Pliușcenco pentru CNN: Am fost impus să particip la JO de la Soci

evgeny_plusenko_55623400

Patinatorul rus, Evgeni Pliușcenko a declarat într-un interviu pentru CNN, că el a fost forțat să participe la Olimpiadă, în ciuda faptului că a suportat mai multe operații la spate din cauza fracturilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului. Spotivul susține că  ar fi cerut să fie înlocuit încă în timpul antrenamentelor pentru JO de la Soci,  dar  nu s-a ținut cont de părerea sa.

Menționăm că  Evgheni Pliuşenko, singurul reprezentant al ţării gazdă, s-a retras, joi, din proba individuală masculină a Jocurilor Olimpice de la Soci din cauza unei accidentări la spate.

Sportivul,  în vîrstă de 31 de ani, a fost operat anul trecut la spate, în Israel, şi de atunci a făcut un număr limitat de antrenamente în tentativa de a se proteja. Acesta ar putea să fie ultimul concurs al lui Pluşenko.

Pluşenko este campion olimpic la individual în 2006 la Torino, iar anul acesta la Soci a câştigat medalia de aur în proba pe echipe. El este triplu campion mondial şi de şapte ori campion european.

Retragerea lui Evhgeni Piușcenco din competiție a fost criticată de societatea rusă, dar și de mai mulți oficiali ruși care au declarat că sportivul i-a lipsit de șansa de a participa la JO de la Soci, pe alți tineri talentați care ar fi putut să înregistreze performanțe în patinajul artistic.

Citiți mai jos interviul pe care patinatorul rus Evgheni Pliușcenco, l-a oferit pentru CNN.

 

Topul celor mai BOGAȚI zece președinți ai SUA// Bill Clinton, singurul ÎN VIAȚĂ

Clinton

Bill Clinton este singurul fost preşedinte american în viaţă care se află în continuare în “Topul 10” al celor mai bogaţi 34 de şefi de stat ai Statelor Unite, de-a lungul timpului, publicat de către blogul 24/7 Wall St., relatează portalul american Huffington Post, citat de Gândul.info.

Bill Clinton se clasează al 10-lea în top – întocmit pe baza activelor deţinute de către cei 43 de preşedinţi, ca de exemplu terenuri, economii strânse în timpul vieţii, estimate în funcţie de câştigurile obţinute la locurile de muncă, moşteniri şi bunuri imobile. El a obţinut venituri de milioane de dolari în urma scrierii unor cărţi şi de peste 100 de milioane de dolari prin susţinerea unor conferinţe. Soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton, prezentată de analişti ca viitorul candidat democrat în alegerile prezidenţiale din 2016, a început să câştige, la rândul ei, la fel de bine.

Hillary Clinton ar fi primit în avans, pe o carte scrisă anul trecut, suma de 14 milioane de dolari, şi a câştigat sute de mii de dolari la fiecare conferinţă susţinută, o sumă care rivalizează cu cea încasată de către soţul ei, potrivit portalului. 24/7 Wall St. estimează averea netă a celor doi soţi Clinton la suma de 55 de milioane de dolari.

În schimb, preşedintele Barack Obama nu se află printre cei mai bogaţi preşedinţi. E primeşte un salariu lunar de 400.000 de dolari pe an care, deşi generos, nu este nici măcar pe aproape de salariile pe care le încasează unii directori executivi, comentează Huffington Post. Mai mult, salariul lui Obama a înregistrat o scădere faţă de cel pe care-l încasa când a preluat funcţia. În 2009, el declara un venit global de 5,5 milioane, iar în 2012 sub un milion. 24/7 Wall St. estimează venitul net al preşedintelui actual la suma de 7,5 milioane de dolari.

Veniturile preşedinţilor americani sunt foarte diferite. Cel al lui George Washington, care ocupă locul doi în top, echivalează cu peste o jumătate de miliard la valoarea banilor din prezent. Pe de altă parte, mai mulţi preşedinţi au dat faliment. Averile lor au fost legate, adesea, de economia din perioada în care au condus ţara. Astfel, primii câţiva preşedinţi – până la aproximativ 75 de ani după alegerea lui Washington – erau mari proprietari şi făceau bani de pe urma pământului, culturilor şi specualţiilor cu mărfuri, putând pierde totul în câţiva ani din cauza recoltelor.

Din 1850, istoria financiară a preşedinţiei Statelor Unite intră într-o nouă epocă, începând cu Millard Fillmore cei mai mulţi preşedinţi fiind avocaţi. Ei au reuşit arareori să strângă averi mari, iar veniturile proveneau aproape integral din salarii. Ei făceau parte din clasa de mijloc şi s-au retras, uneori, fără să aibă mijloacele de a se susţine într-un stil de viaţă “prezidenţial”. Buchanan, Lincoln, Johnson, Grant, Hayes şi Garfield aveau averi modeste, atunci când au încetat din viaţă.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, a avut loc o altă schimbare semnificativă la nivelul economiei. Corporaţii importante în domeniul petrolului, minier, financiar şi căilor ferate erau cele care le-au permis unora să strângă averi importante. Familia Kennedy era bogată beneficiind de imperiul construit de către Joseph Kennedy. De asemenea, Herbert Hoover a făcut milioane de dolari de pe urma companiilor în domeniul mineritului.

Până la începutul secolului al XX-lea, averile multor preşedinţi, inclusiv Theodore Roosevelt, Franklin D. Roosevelt, John F. Kennedy şi cei doi Bush au avut la bază moşteniri.

John Fitzgeral Kennedy, cu o avere de un miliard de dolari, dar fără să o moştenească de la tatăl său, se clasează primul în Topul 10 întocmit de către 24/7 Wall St. El este urmat de către George Washington (525 milioane de dolari), Thomas Jefferson (212), Theodore Roosevelt (125), Andrew Jackson (119), James Madison (101), Lyndon Baines Johnson (98), Herbert Clark Hoover (75), Franklin Delano Roosevelt (60) şi William Jefferson Clinton (55).

Ex-premierul georgian a fost condamnat la 5 ani pentru ABUZ DE PUTERE

Merabișvili

Judecătoria municipală din Kutaisi, Georgia, a emis o hotărâre de condamnare a ex-premierului și ex-ministrului MAI-ului georgian Vano Merabișvili la 5 ani privațiune de libertate în dosarul cu privire la cumpărarea voturilor, aproprierea-deturnarea de fonduri publice și abuz de putere. Prin hotărârea judecătorească lui Merabișvili i se mai interzice să ocupe funcții în structurile guvernamentale pentru un termen de 1,5 ani, comunică ITAR-TASS.

Instanța judecătorească l-a declarat vinovat pe Merabișvili în toate capetele de acuzare. Cei 5 ani de privațiune de libertate i-au fost „adunați” prin includerea termenelor mai mici.

Avocații lui Merabișvili au declarat jurnaliștilor că intenționează conteste decizia în dosarul clientului lor în instanța sus-pusă.

Amintim că Merabișvili a fost reținut la 21 mai 2013 în baza acuzațiilor enumerate mai sus. Mai apoi, în dosarul ex-premierului Georgiei au apărut noi capete de acuzare – abuz de putere în dosarul cu privire la dispersarea participanților la acțiunea opoziției din 26 mai 2011 și abuz de atribuțiunile de serviciu în dosarul cu privire la omorul colaboratorului Băncii unite a Georgiei Sandro Ghirgvliani în 2006.

Administrația SUA, în persoana șefului serviciului de presă al Departamentului de stat, Patrick Ventrell, a declarat că urmărește cu atenție ultimele evoluții din Georgia în ceea ce privește dosarele intentate unui șir întreg de foști oficiali pentru abuz în serviciu.

Washingtonul îndeamnă Tbilisi „să respecte pe deplin procedurile prevăzute de legislație”, pentru a nu se crea impresia că foștii conducători georgieni sunt „persecutați din motive politice”, a subliniat Patrick Ventrell.

Recean DISPUNE, Inspectoratul EXECUTĂ: ”Polițistul Bârcă VA FI SANCȚIONAT”

receanDupă ce mass-media a difuzat imagini compromițătoare privind activitatea dubioasă a unui polițist, reacția autorităților nu a întârziat să apară. Chiar în zi de odihnă ministrul Dorin Recean a reacționat prin publicarea unui mesaj pe pagina sa oficială de pe o rețea de socializare.

Acesta afirmă că a solicitat anchetarea acestui caz de către Serviciul Protecției Interne și anticorupție al MAI.

Totodată, solicitați de un reporter deschide.md, serviciul de presă din cadrul MAI a confirmat această informație.

Amintim că este vorba despre polițistul Bârcă ce, conform informațiilor preliminare, activează în cadrul Inspectoratului de Patrulare. Acesta a fost surprins în timpul unei razii în apropierea Pieței centrale din Chișinău. Acesta solicita marfă de la comercianții ambulanți fără a achita ceva în schimb. Ulterior societatea civilă a calificat această activitate ca fiind dubioasă, iar ca urmare a mediatizării cazului, ministrul Dorin Recean a dispus inițierea unei anchete în ce-l privește pe polițist.

 

Toate TUNURILE pe Veaceslav Platon // SIS-ul REACȚIONEAZĂ în SCANDALUL DEPUTAȚILOR

a

Într-un comunicat de presă, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova anunță că a luat act de declarațiile privind coruperea mai multor deputați din Parlament.

SIS-ul afirmă că a demarat măsuri complexe menite să descopere, prevină şi să combată posibila corupţie care ar submina securitatea statului.

Săptămâna trecută, deputatul PD Valentina Stratan și deputatul  Iurie Chiorescu de la PLDM au declarat că cineva vrea să-i corupă în vederea constituirii unei noi fracțiuni parlamentare. Valeriu Streleț șeful fracțiuniii PLDM anunțase că în spatele respectivelor acțiuni ar sta omul de afaceri Veaceslav Platon, dar acesta a negat cu vehemență. “Sunt o invenție curată și au drept scop manipularea opiniei publice și a mass-media” , spunea Platon.

 

Herman van Rompuy: Partidele pro-integrare vor obţine MAJORITATEA la europarlamentare

Rompui

Partidele politice care susţin procesul de integrare europeană vor obţine majoritatea voturilor la alegerile din mai pentru Parlamentul European (PE), şi-a exprimat convingerea într-un interviu acordat pentru publicația „La Libre Belgique” preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, informează luni ITAR-TASS.

„Potrivit sondajelor, la alegerile pentru Parlamentul European, partidele politice care susţin integrarea europeană vor obţine majoritatea, care este posibil să nu fie una covârşitoare, dar va fi una substanţială”, a declarat Van Rompuy.

Chiar dacă într-o serie de ţări ale Uniunii Europene (UE) politicienii de extremă dreapta şi „euroscepticii” se bucură de sprijinul a 25% din electorat, acest lucru mai înseamnă şi că „alţi 75% au o altă părere”. În afară de aceasta, după cum a subliniat preşedintele Consiliului European, printre adversarii integrării europene cota celor care se pronunţă pentru ieşirea ţărilor lor din UE şi din zona euro reprezintă o minoritate.

În cadrul actualei componenţe a Parlamentului European a fost înfiinţată fracţiunea „euroscepticilor”, în frunte cu liderul Partidului Independenţei din Marea Britanie, Nigel Farage, fracţiune ce reuneşte 32 de parlamentari.

Naţionaliştii europeni şi adversarii integrării s-au reunit în prezent într-o alianţă politică pentru a face front comun în timpul viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European.

Van Rompuy şi-a mai exprimat anterior îngrijorarea în legătură cu întărirea, în ţările din UE, a poziţiilor politicienilor populişti – inclusiv a celor de extremă dreapta – şi a avertizat că, în acest context, alegerile pentru Parlamentul European „vor fi extrem de dificile”.

Între timp, problema principală a alegerilor pentru Parlamentul European o constituie prezenţa scăzută la vot, care în ultimii 30 de ani se reduce în mod stabil. La ultimele alegeri, din 2009, respectivul indice s-a redus până la procentul record de 43,5%.

În opinia analiştilor, acest lucru oglindeşte reticenţa europenilor în faţa extinderii UE şi faptul că ei nu înţeleg structura din ce în ce mai complicată a comunităţii. Activitatea sporită a forţelor protestatare la alegeri, sprijinul de care beneficiază partidele naţionaliste, populiste şi de extremă dreapta, situat la nivelul a circa 25% din electoratul UE în condiţiile unei prezenţe de circa 40%, ar putea, în opinia experţilor, să aibă consecinţe imprevizibile.