Grupul operativ rusesc a simulat un atac terorist

Astăzi, grupul operativ al forţelor militare ruseşti ruseşti a participat la exerciţii militare, care au constat în distrugerea teroriştilor, scrie tv.pgtrk.ru.

“La detectarea inamicului militarii au ocupat poziția defensivă şi a aveau obligaţia de a distruge inamicul simulat. Înlăturarea inamicului s-a făcut cu Kalașnikov, dar şi cu alte tipuri de arme printre care grenade și lunete”, susţine militarul Dmitrii Strahov.

„Echipele de tragere sunt la faza finală privind gradul de dificultate. La etapa actuală este estimat şi gradul de pregătire al şefilor, care comandă cu plutoanele din subordine în timpul luptei. De asemenea, sunt testate şi mişcările tactice ale subalternilor. Exerciţiile militare s-au desfăşurat la cel mai înalt nivel, şi toate punctele propuse au fost îndeplinite ” a afirmat Iurii Afanasiev, adjunctul comandantului grupului operativ al forţelor militare ruseşti.

Următoarea etapă a aplicaţiilor militare va avea loc peste o lună şi va încheia anul exerciţiilor militare al grupului operativ al forţelor militare ruseşti. Etapa finală va cuprinde exerciţii tactice unde militarii le vor aplica împreună cu colegii de pluton, dar şi cu utilizarea tehnicii militare.

Un satelit chinez a detectat un obiect care ar putea fi avionul dispărul

a

China trimite nave în sudul Oceanului Indian sã cerceteze zona unde a detectat prin satelit un obiect mare plutitor care ar putea fi avionul Boeing dispãrut acum douã sãptãmâni. Noile imagini sunt din 18 martie și aratã un obiect de 22 de metri lungime și 13 lãțime, scrie radio-resita.ro.

Acesta se aflã la circa 120 de kilometri de locul unde fuseserã zãrite posibile rãmãșițe cu douã zile înainte și unde încã nu a fost gãsit nimic. Mai multe țãri au trimis avioane și nave suplimentare pentru a cerceta apele Oceanului Indian.

Cursa malaezianã 370, cu 239 de oameni la bord majoritatea chinezi, a dispãrut în 8 martie la mijlocul drumului dintre Malaezia și Vietnam. Autoritãțile malaeziene suspecteazã cã avionul, care decolase de la Kuala Lumpur și trebuia sã ajungã la Beijin, ar fi fost deturnat. Sunt date care aratã cã și-a schimbat traiectoria dupã ce sistemele de comunicare au fost dezactivate intenționat. Avionul Boeing ar fi continuat sã zboare apoi mai multe ore.

Un jurnalist şi un soldat, răniţi în urma atacului forţelor speciale ruseşti

În urma atacului forţelor speciale ruseşti de la unitatea militară 204 de la Sevastopol un soldat şi un jurnalist s-au ales cu leziuni corporale,scrie censor.net.ua.

Unitatea militară a fost somată de patru BTR-80. Tradiţional, militarilor ucraineni le-a fost înaintat un ultimatum, după care trupele speciale ruseşti au utilizat fumigene şi grenade paralizante pentru alungarea militarilor ucraineni.

În urma atacului, un jurnalist şi un soldat au primit leziuni corporale. În scurt timp aceştea au fost transportaţi la spital.

Ulterior, militarii ucraineni s-au văzut obligaţi să predea armamentul după care au intonat imnul de stat al Ucrainei şi au părăsit unitatea militară.

 

Transnistria – cheia Rusiei spre Odesa

a

După anexarea Crimeii, amenințarea la adresa securității altor regiuni din Ucraina – în special în sud, a crescut semnificativ.  Iar unul dintre “punctele fierbinți” este regiunea Odesa, scrie unian.net.

Basarabia nu are frontieră comună cu Republica autonomă Crimeea şi aparent nu există vreo ameninţare ca ţara să intre sub protectoratul Rusiei. Însă analiştii sunt de părere că Rusia ar putea deschide al doilea front la graniţa cu Transnistria, asta după ce Moscova a declarat noua putere de la Kiev drept nelegitimă.

Astfel, ex speakerul Parlamentului Republicii autonome Crimeea, Vladimir Konstantinov acum câteva zile s-a adresat Moscovei cu rugămintea de a nu lăsa Kievului şi celelalte regiuni ale Ucrainei, dar să le anexeze la Rusia. În opinia lui Konstantinov regiunile care trebuie să intre în componenţa Rusiei sunt de la Harikov la Odesa, care este vecină cu Transnistria. Autorităţile căreia s-au adresat Moscovei cu rugămintea includerii regiunii în componenţa federaţiei.

La prima vedere anexarea unui stat la alt stat, fără să aibă frontieră comună, pare absurdă. Însă prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei poate avea o serie de ameninţări şi provocări la adresa securităţii ucrainene. Lungimea frontierei Transnistriei are o lungime de 816 km dintre care 416 km cu Moldova şi 405 cu Ucraina.

Transnistria va utiliza scenariul Crimeii

Recent, preşedintele Transnistriei, Evghenii Şevciuk şi-a manifestat la Moscova îngrijorarea vizavi de apropierea Ucrainei de UE. Motivul fiind de fapt dependenţa totală a Tiraspolului de Moscova. Rusia susţine financiar regiunea achită suplimente financiare pensionarilor, iar gazul este livrat practic gratuit (Gazprom trimite facturile Chişinăului ).

„În ultima vreme, autorităţile de la Tiraspol promovau activ ideea integrării Transnistriei în Uniunea Vamală, patronată de Rusia. Dar în prezent liderii din Transnistria susţin ideea independenţei regiunii cu alipirea ulterioară la Federaţia Rusă”, a declarat pentru unian, directorul Institutului Cercetărilor Strategice de la Odesa, Artiom Filipenko.

Anexarea Crimeii dă speranţe Tiraspolului că regiunea va fi recunoscută de Rusia, iar ulterior va putea intra în componenţa acesteea.

„Deocamdată, autorităţile de la Tiraspol inclusiv preşedintele Evghenii Şevciuk sunt rezervate fără să difuzeze univoc comentarii în acest sens”, susţine Filipenko. Dar se ştie că administraţia de la Tiraspol îi susţine pe separatiştii din Crimeea. Şi nu este exclus că evenimentele din Ucraina să împingă liderii de la Tiraspol la organizarea propriului Maidan. Deşi motive de îngrijorare nu sunt.

Nerecunoscuta regiune, Transnistria joacă un rol important pentru Kremlin, la fel ca peninsula Crimeea, iar strategii politici pedalează pe ideea căderii ratingului imperiului, dacă nu vor salva Transnistria. Iar ultimele evenimente au actualizat problema din regiune. În urma schimbării puterii de la Kiev, Tiraspolul vede o serie de „ameninţări”. Iar în societatea rusească creşte isteria că vecina Moldovei este România, în spatele căreia stă SUA şi NATO.   

Basarabia – torta Kremlinului

În aceeași ordine de idei, forțele pro-ruse “alimentează” sentimentele de separatism şi la Odesa. Iar la acțiunile separatiste participă cetăţeni din Transnistria. În regiunea Odesa locuiesc 130 de naţionalităţi, populaţia fiind obişnuită cu cei din regiunea stângă a Moldovei în condiţiile în care aceştea vin să muncească în Ucraina.

În Basarabia, locuitorii din Transnistria muncesc în construcţii, reparaţia imobilelor, comerţ şi îşi înfiinţează mici întreprinderi. Dar în prezent ei sunt priviţi cu suspiciune în Ucraina. Asta în condiţiile în care anterior ei suplineau rândurile contrabandiștilor şi criminalilor.

„Au fost şi există suspiciuni că în regiunea Odesa au fost dislocaţi provocatori pentru destabilizarea situaţiei din regiune. Iar Ucraina va trebui să aplice sancţiuni transnistrenilor, dacă se va afla că aceştea au participat la acţiunile din Crimeea”, crede Filipenko.

În acelaşi timp, dacă Rusiei nu-i va dispărea dorinţa „arzătoare” de ocupare a regiunii de sud a Ucrainei, atunci Moscova poate utiliza Transnistria ca o cheie de acces la regiunea Odesa. Prin Transnistria trece calea ferată care leagă Ucraina de porturile de la Dunăre. Iar în cazul blocadei, întreprinderile ucrainene vor suferi pierderi considerabile. 

Totodată, regiunea de sud a Ucrainei este mai interesantă pentru Moscova în comparaţie cu Crimeea şi Transnistria. Asta în condiţiile în care de la Odesa  până la de la gura de vărsare a Dunării sunt 300 km de litoral unde sunt opt porturi, cu infrastructură feroviară şi rutieră bine dezvoltată. De acea, experţii sunt îngrijoraţi de o posibilă intervenţie economică şi militară a Rusiei în regiune. Iar acest lucru este legat de prezenţa în Transnistria a trupelor operative ale Rusiei. Potrivit spuselor lui Filipenko grupul nu este mare, dar trebuie să ţinem cont că Transnistria are şi propria armată, care are în dotare tehnică militară. De asemenea, la fel de periculos este şi depozitul de arme şi muniţii de la Colbasna.

Frontiera, sub lupă

În context, nu e de mirare că în prezent poliţiştii de frontieră ucraineni s-au concentrat pe frontiera cu Transnistria. Potrivit spuselor, şefului Serviciului Regional de Frontieră, Victor Mâşakovskii, poliţiştii de frontieră ucraineni împreună cu colegii din Moldova, inclusiv cei de la aeroportul Chişinău au organizat un grup de lucru. „Noi ştim exact numărul cetăţenilor ruşi care merg în Transnistria”.

„O atenţie deosebită este acordată militarilor ruşi,  care traversează frontiera Ucrainei. În prezent în Transnistria îşi satisfac serviciul militar 1500 de militari ruşi. Ei îndeplinesc două funcţii: prima – asigură securitatea celor opt puncte de control la frontiera cu Republica Moldova. Este vorba de 700 de militari şi 16 blindate. Iar cea de a doua funcţie este asigurarea pazei depozitelor cu arme şi muniţii – 25 mii tone. Dar potrivit informaţiilor noastre acolo nu există armament ”, susţine Mâşakovskii.

„În ultimele zile noi restricţionat accesul a 200 de cetăţeni ruşi, care se îndreptau în regiunea Odesa, ca urmare a refuzului de prezentare a scopul vizitei. Noi am observat că şi poliţiştii de frontieră din Transnistria au înteţit verificările la frontieră, sun pretextul evitării provocărilor. Dar nu am observat majorarea numărului militarilor ruşi în regiune”, a precizat Mâşakovskii.

Separatismul nu a prins în regiunea Odesa

În ajutorul poliţiştilor de frontieră de la Odesa au venit şi forţele de ordine. După cum scrie unian poliţiştii au fost instalaţi pe principale magistrale rutiere din regiune. De asemenea, în fiecare sat au fost constituite grupuri de patrulare (150 de angajaţi ai poliţiei). Obiectivul lor este verificarea persoanelor suspecte. Dmitrii Fucedji, şeful Securităţii de din cadrul Ministerului de Interne susţine că până în prezent nu au existat incidente pentru destabilizarea situaţiei şi nu au fost înregistrate provocări.

În acelaşi timp în sudul regiunii Odesa ordinea şi securitatea este asigurată de 550 de poliţişti din fostul grup al forţelor speciale Berkut, dar şi populaţie.

Matvienko // Osetia de sud, Abhazia şi Transnistria nu vor fi alipite la Rusia

ÂÀËÅÍÒÈÍÀ ÌÀÒÂÈÅÍÊÎ ÒÐÈ ÃÎÄÀ ÃÓÁÅÐÍÀÒÎÐ.

Autorităţile Abhaziei, Osetiei de sud şi Transnistriei nu s-au adresat Consiliului federal, pentru a fi alipte. Problema respectivelor regiuni nu este pe ordinea de zi la Moscova, susţine Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului federal, scrie vzglead.ru

„E inutil să punem în discuţie respectivul subiect. Şi nu e nevoie să acuzaţi Rusia de acaparare. Situaţia din Crimeea, într-adevăr este specială. S-a revenit la adevărul istoric”, astfel a răspuns Matvienko la întrebarea dacă şi regiunile enunţate mai sus ar putea fi alipite la Federaţia Rusă.

Referind-se la sancţiunile occidentului, Matvienko a spus că le-a primit ca pe un merit pentru ţară de la administraţia de la Washington.

„Eu cred că astfel de măsuri (sancţiunile n.r) pot fi luate din lipsă de putere, panică, agonie şi lipsa înţelegerii situaţiei reale din Ucraina. Iar esenţa este lipsa argumentelor juridice”, a afirmat Matvienko.

„Sancţiunile nu vor schimba  nimic. Eu nu am conturi, business şi nici active, ceea ce foarte bine ştiu cei din SUA. Or, eu nu-mi voi schimba poziţia pe care o am, dacă ştiu că e corectă”, a mai spus Matvienko.

Preşedintele Consiliului federal a precizat că sancţiunile sunt un motiv pentru a cunoaşte mai bine Rusia şi a recunoscut că îi place clima din Crimea.

Marţi, Federaţia Rusă şi  Crimeea au semnat acordul de alipire a peninsulei şi oraşului Sevastopol la Rusia. Curtea Constituţională de la Moscova a recunoscut legalitatea documentului, iar Duma de stat a ratificat acordul. Ieri, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a ratificat documentul de alipire a Crimeii şi a semnat şi un decret de constituire a districtului federal, Crimeea.

Flash // Ucraina a blocat frontiera cu Crimeea

CRIMEEA

Serviciul de frontieră al Ucrainei a blocat frontiera cu Crimeea. Trecerea peste frontiera administrativă ar fi fost oprită în jurul orei 18, ora Moscovei, scrie vesti.ru

Reprezentanţii diplomatici ai regiunii Crimeea spun că este vorba de o provocare. „Autorităţile din peninsulă intenţionat nu permit oamenilor să traverseze frontiera. Kievul îşi bate joc de proprii cetăţeni, care vor să părăsească peninsula”.

Kievul, deocamdat[ nu a comentat informa’iile.

Nantoi // Moldova este vulnerabilă la situaţia din regiune, iar ceea ce se va întâmpla nu decidem noi

TransnistrianRegionMap

Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la situaţia din Ucraina, iar ceea ce se va întâmpla nu vom decide noi, susţine analistul politic, Oazu Nantoi. Asta după ce ieri deputaţii moldoveni au spus că securitatea Moldovei nu este pusă în pericol, chiar dacă situaţia din regiune este marcată de tensiuni.

„Eu aş vrea să greşesc că ruşii ne vor lăsa să semnăm Acordul de Asociere. Statul Republica Moldova este vulnerabil la ceea ce se întâmplă în regiune”, e de părere Oazu Nantoi.

Analistul politic, Viorel Cibotaru susţine că: „Autorităţile Republicii Moldova nu trebuie să se culce pe o ureche, dar nici să spună că situaţia e gravă.

„Există riscuri la adresa securităţii Republicii Moldova în condiţiile în care pe teritoriul ţării sunt prezente trupele ruseşti. Declaraţiile făcute la Kiev, dar şi pe arena internaţională trebuie luate în serios, dar asta nu înseamnă că este o situaţie de război. Pericolul pentru Republica Moldova rămâne foarte mare”, a explicat Viorel Cibotaru.

„Situaţia devine tensionată când militarii  participă le exerciţii militare, dar din informaţiile pe care le am în Transnistria nu au loc exerciţii militare de amploare. Nu trebuie să anticipăm lucrurile, pentru că asta este o armă a inamicului”, a afirmat analistul politic.

La rândul său, analistul politic, Alexandru Solcan a declarat: „Ţinând cont de noile tendinţe pe plan global nu putem spune că există vreo ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova. Cu Crimeea a fost un alt context, cel istoric, şi occidentul nu putea să se implice masiv. Iar la o mai mare implicare a Rusiei   poate duce la o ripostă dură din partea occidentului. România este membru NATO şi Rusia ştie foarte bine acest lucru”.

„Cert este că Rusia încearcă noi provocări în Ucraina de est prin organizarea unor sondaje, care sunt la fel de periculoase ca referendumul din Crimeea”, a opinat Solcan.

Ieri, preşedintele Parlamentului, Igor Corman declara că în urma informaţiilor prezentate de raportori în Parlament s-a constatat că deşi situaţia în regiune este tensionată, în Republica Moldova situaţie este sub control. „Autorităţile statului îşi fac datoria, pentru a reduce la maxim un eventual impact asupra ţării noastre”.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Deşciţa, citat de mediafax.ro a declarat, vineri, în contextul anexării Crimeei de către Rusia, că situaţia din Transnistria constituie o mare preocupare, nu doar pentru Ucraina, nu doar pentru R. Moldova, ci şi pentru Europa.

“Rusia poate decide să conecteze Transnistria cu Crimeea şi cu Abhazia”, un teritoriu separatist din Georgia ocupat de forţele ruse, “şi să formeze un coridor care ar crea o zonă de destabilizare puternică în Europa”, a avertizat şeful diplomaţiei ucrainene. Trebuie să “evităm” această situaţie, a adăugat el.

Totodată, trupe ruse au efectuat exerciţii militare în Transnistria, , a anunţat vineri un purtător de cuvânt al armatei ruse, în contextul în care această fostă republică sovietică se teme de repetarea scenariului ucrainean pe teritoriul său.

Purtătorul de cuvânt al Districtului Militar de Vest, colonelul Oleg Koşcetkov, a declarat că aceste manevre au ca scop să antreneze trupele în vederea unui evetual atac inamic.

În cadrul scenariului acestor exerciţii. “una dintre principalele sarcini ale trupelor de menţinerea păcii a fost să asigure apărarea civililor în zone de luptă”, a declarat el, citat de agenţia Interfax.

Iaţeniuk // Obiectivul Rusiei este anexarea regiunii Odesa

censor_news_big3
foto: censor.net.ua

Premierul Ucrainei, Arsenii Iaţeniuk susţine că Federaţia Rusă intenţionează în timpul apropiat să anexeze regiunea Odesa. În acelaşi timp agenţii ruşi pregătesc destabilizarea situaţiei din Ucraina de est. Anunţă censor.net.ua.

„Ştiu că Federaţia Rusă are mai multe obiective, iar principalul este anexarea regiunii Odesa. Iar agenţii ruşi planifică destabilizarea situaţiei din localităţile de est ale Ucrainei”, a precizat Iaţeniuk

„În prezent, în regiunile din est ale ţării au fost trimişi provocatori profesionişti şi agenţi speciali din Federaţia Rusă, dar noi facem tot posibilul pentru evitarea confruntărilor unde sunt antrenate serviciile de la Kiev”, a conchis Iaţeniuk.

Creştere anemică pentru creditele oferite economiei

a

Soldul creditelor în economie în luna februarie 2014 a sporit cu 1.0 la sută din contul majorării cererilor  faţă de  economie  în  moneda  naţională cu  404.0  mil. lei (1.6  la  sută),  precum  şi  a  celor  în valută străină (exprimate în MDL) cu 16.1 mil. lei (0.1 la sută).

Evoluţia pozitivă a soldului cererilor faţă de economie în moneda naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele  fizice) cu 308.2 mil.lei (5.1 la sută), celui a sectorului privat cu 86.2 mil. lei (0.5 la sută), precum  şi soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 23.9 mil. lei (5.4 la sută). În același timp, soldul cererilor faţă de sectorului public a scăzut cu 14.3 mil. lei (1.8 la sută).

În acelaşi timp, Creditul intern pe sistemul bancar a sporit cu 675.4 mil. lei, până la nivelul de 45056.1 mil. lei în urmă majorării ambelor componentelor sale, şi anume: soldului cererilor de plăţi nete faţă de Guvern cu 255.3 mil. lei şi celui a creditelor în economie cu 420.1 mil. lei.

Banii în circulaţie s-au comprimat cu 185 mil. de lei

a

Banii în circulaţie s-au redus cu 185 mil. de lei, la 16,7 miliarde de lei în februarie 2014 faţă de luna precedentă, anunţă Banca Naţională a Moldovei.

În acelaşi timp, după cum relevă datele băncii centrale rezervele băncilor în lei menţinute în conturile corespondente la Banca Naţională a Moldovei şi numerarul în casele băncilor s-au redus cu 495 mil. de lei. Micşorarea bazei monetare a fost determinată de scăderea activelor externe nete şi a activelor externe nete ale Băncii Naţionale a Moldovei cu 334.1 mil. lei şi cu 161.8 mil. lei, respectiv.

Pe de altă parte, depozitele rezidenţilor în lei moldoveneşti şi instrumentele pieţei monetare pe parcursul perioadei de referinţă s-au majorat cu 10.6 mil. lei, sau cu 0.04 la sută faţă de luna ianuarie 2014  şi a constituit 44360.4 mil. lei.