KGB-UL transnistrean a DOBORÂT o dronă

1395767892_bpla-10 (1)

KGB-ul transnistrean a comunicat astăzi despre doborârea unei drone care a intrat în spațiul aerian al republicii nerecunoscute transnistreană.

Potrivit unui comunicat postat de serviciile secrete pe pagina oficială, drona a înregistrat mai multe imagini foto și video.

Specialiștii din regiune transnistreană au recuperat imaginile video pe care le-a surprins aparatul de zbor și au stabilit că aparatul a fost lansat de pe teritoriul Ucrainei cu scopul de a efectua cercetări în regiune.

KGB-ul transnistrean consideră că lansarea dronei a fost efectuată de persoane din Serviciul de Securitate al Ucrainei, al Statului Major din cadrul Ministerului Apărării sau a activiștilor din Pravâi Sector.

Organele abilitate urmează să stabilească persoanele implicate în încălcare spațiului aerian.
1395767888_bpla-2 1395767909_bpla-8 1395767807_bpla-1

 

Burgundji amenință Chișinăul

burgudji

UTA Găgăuzia va ieși din componența Republicii Moldova dacă pe bașcanul regiunii îl vor lipsi de mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de către deputatul Adunării Populare, Ivan Burgundji, transmite gagauzia.info

Făcând referire la inițiativa Partidului Liberal potrivit căreia mandatul de deputat acordat bașcanului găgăuziei este neconstituțional și încalcă drepturile locauitorilor din UTA Găgăuzia, Burgundji a declarat că aceasta este o îngrijorare prefăcută a partidului în cauză.

Deputatul mai consideră că conducerea de la Chișinău în frunte cu Partidul Liberal nu fac decât să destabilizeze situația, atacând drepturile minorităților naționale. În context, Burgunji dă asigurări că consecințele se vor face bine simțite de Chișinău. ”Dacă Curtea Constituțională va declara neconstituțională prezența bașcaului în conducere, noi vom reveni la Republica Găgăuză. Nu vom avea altă cale de a ne apăra” a declarat deputatul găgăuz.

 

Microbuzul de Ghidighici ȘI-A MODIFICAT TRASEUL

microbuz-silviu-matei

Itinerarul rutei municipale de microbuz nr. 106 „Piaţa Dimitrie Cantemir – satul Ghidighici, cartierul Sărături” a fost modificat, în contextul unei solicitări din partea Primăriei Ghidighici. Şeful adjunct al Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţie,Vitalie Butucel, a declarat pentru IPN că este singura ruta de microbuz spre Ghidighici.

Începând cu ziua de marţi, 25 martie, itinerarul rutei se stabileşte după cum urmează: tur: în raza oraşului Chişinău – Piaţa Dimitrie Cantemir, Calea Ieşilor, Şos. Balcani, Calea Ghidighici. În raza satului Ghidighici – str. Victoriei, str. Fundul Văii, str. Dimitrie Cantemir, str. Mihai Eminescu, str. Ştefan cel Mare, drumul spre Cimitir. Retur: pe acelaşi traseu.

Vitalie Butucel a precizat că, până la modificarea itinerarului, exista riscul ca ruta respectivă să fie suspendată, din cauza fluxului mic de pasageri. Decizia de a modifica traseul s-a luat inclusiv pentru a păstra ruta.

Dispărut de la domiciliu, Eugen Stogu a primit 30 de zile de arest

curte-apel_chisinau
poză simbol

Curtea de Apel a decis schimbarea măsurii de reprimare din arest la domiciliu în arest la izoltarul Centrului Național Anticorupție pentru Eugen Stogu care a evadat în această dimineață şi până la această oră, nu a fost găsit.

Instanţa i-a aplicat 30 de zile de arest, iar procesul s-a desfăşurat în lipsa acestuia.

Reieşind din noile circumstanţe, CNA urmează să iniţieze toate procedurile legale pentru localizarea evadatului: informarea Poliţiei de frontieră şi tuturor inspectoratelor de poliţie, dar şi anunţarea în căutare generală.

Tot astăzi Judecătoria sectorului Buiucani a prelungit mandatul de arest cu 25 zile pentru celălalt om de afaceri care figurează în dosarul fisc.

Acesta, împreună cu un alt afacerist şi un anagajat al IFPS, au fost reţinuţi de CNA într-un dosar de corupere, spălări de bani şi trafic de influenţă, în februarie 2014.  Angajatul IFPS rămîne în continuare în custodia CNA.

Amintim că, investigaţiile CNA în dosarul fisc îi vizează pe şeful-adjunct al unei Direcţii din cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi doi pretinşi oameni de afaceri, toţi trei fiind invinuiţi că au estorcat de la un agent economic 135 000 de dolari şi 100 000 de lei.

Fumătorii VOR FI ARȘI și mai mult, la buzunare

aa

Curtea Constituțională a declarat astăzi neconstituțională hotărârea Parlamentului privind majorarea cotei accizei pentru țigările cu filtru.

Curtea a decis că majorarea a fost prea mică și discriminatorie. “Majorarea a fost făcută neuniform. Acciza pentru țigările de producție import a fost majorată insuficient, pentru protejarea anumitor agenți economici. Nu suntem contra majorării accizului la țigări, dar să fie făcută uniform pentru toate tipurile de țigări”, a declarat deputatul PL, Gheorghe Brega.

La rândul său, deputatul Valeriu Munteanu a subliniat că acum Guvernul trebuie să se gândească de unde va suplini încasările la buget, în urma majorării insuficiente a accizelor la țigări.

În urma operării modificărilor operate cota accizului a fost majorată de la 45 până la 75 de lei pe unitate de măsură, deși Guvernul a solicitat o majorare de până la 50 de lei.

Astăzi,  Curtea Constituțională a declarat neconstituțională cota accizului de 75 de lei. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

De la începutul anului curent, țigările s-au scumpit în medie cu 10-15% în urma intrării în vigoare a politici bugetar-fiscale. De exemplu, un pachet de Red&White costă acum 11 lei față de 9,50 lei.

20 mii de consumatori noi din mediul urban și rural vor beneficia de apă potabilă și canalizare

IMG_3458

La Florești s-a desfășurat ceremonia de finalizare a Proiectului Național de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (PNAAC). Proiectul a fost implementat de Ministerul Mediului, prin intermediul Unității de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apa și Canalizare (UIPAAC).

În urma lucrărilor efectuate, circa 20 mii consumatori noi din mediul rural si urban vor beneficia de servicii non-stop de aprovizionare cu apă potabilă.  In total, în componenta urbană și cea rurală a PNAAC au fost construite circa 210 km de rețea de aprovizionare cu apa și 7 km de rețea de canalizare. Numărul total al consumatorilor afectați de rezultatele proiectului constituie circa 80 mii persoane.

Ministrului Mediului, Gheorghe Șalaru a spus că un rezultat al proiectului constituie și promovarea reformei în sectorul de aprovizionare cu apă, de creare a modelelor de operatori independenți, care să presteze servicii la standarde acceptabile, de facilitare a activității companiei de apă din raion, de contribuire la reducerea pierderilor de apă și a costurilor operaționale.

Confirm relatărilor dlui Sergiu Gutu, directorul UIPAAC, PNAAC  prin multi-disciplinitatea sa a fost un proiect unic pentru sectorul de aprovizionare cu apa din Moldova. Astfel in cadrul proiectului pe lingă activități de construcție a apeductelor, de reabilitare a infrastructurii sistemelor de aprovizionare cu apa si canalizare din mediul rural si urban, procurării de echipament de tehnologic si vehicule utilitare, au mai fost realizate activități de instruire a personalului regiilor apă-canal și colaboratorilor instituțiilor publice din domeniul managementului apelor. Tot in cadrul PNAAC a fost elaborat Sistemul Informațional Geografic al Apelor, care este public accesibil la adresa www.gis.mediu.md.

Un impact important asupra activității regiilor apă-canal a avut componenta de eficientizare energetică. Astfel ca rezultat al activităților de înlocuire a echipamentului energofag cu utilaj modern, mult mai economic, si instalării echipamentului de automatizare a proceselor tehnologice tip SCADA, regiile apă-canal au raportat reduceri semnificative a consumului de energie, cu o economie de circa 3,6 mln lei anual, investițiile produse în acest domeniu urmînd a fi recuperate în circa 30 de luni. Reducerile obținute acoperă consumul zilnic a cca 630 mii pers. din Moldova.

Beneficiari ai proiectului au fost 6 regii apa-canal din Orhei, Florești, Ungheni, Bălti, Căușeni, Cahul și 10 localități rurale: Beștemac și Sărata Nouă, r-nul Leova; Colibași și Văleni, r-nul Cahul; Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni; Pîrîta, r-nul Dubăsari; Dobrușa, r-nul Șoldănești; Sănătăuca, r-nul Florești; Năvîrneț, r-nul Fălești.

Valoarea totală a PNAAC a constituit circa 13,2 mln USD. Proiectul a fost finanțat din creditul acordat de Banca Mondială  pentru un termen de 40 ani, cu o perioadă de grație de 10 ani și o rată a dobânzii: 0,75% pe an.

Mesajul lui Evghenii Șevciuk către Ambasadorul SUA William Moser

a

Ambasadorul SUA, William Moser s-a întâlnit astăzi cu liderul separatist de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, anunță novosti-pmr.ru.

Liderul de la Tiraspol i s-a plâns diplomatului american că Transnistria este îngrijorată de limitarea accesului cetățenilor ruși în Ucraina. “Ceea ce se întâmplă contravine relațiile de bună vecinătate”, susține Șevciuk.

Anterior, presa a scris că cetățenilor ruși (bărbați între 15 și 65 de ani) le este limitat accesul în Ucraina, în vederea evitării provocărilor din sudul Ucrainei. Ulterior, Ministerul de Externe de le Kiev a dezmințit informația și a spus că traversarea frontierei ucrainene are loc în condiții normale.

SUA s-au arătat îngrijorate de situația din regiune, asta după ce în mass media au apărut informații că în Transnistria s-ar pregăti grupe de provocatori pentru destabilizarea situației din regiunea de sud a Ucrainei.

Acum câteva zile, ministrul interimar de externe al Ucrainei, Andrei Deşiţa, fost negociator al Kievului pentru soluţionarea conflictului transnistrean, declara: „Situația în Transnistria reprezintă o îngrijorare majoră. Şi nu numai pentru Ucraina, nu numai pentru Moldova, dar este şi ar trebui să fie o îngrijorare majoră pentru Europa. Dacă Rusia va conecta Transnistria cu Crimeea şi Abhazia, va crea un coridor care va crea o zona extrem de destabilizatoare în Europa”.

Traian Băsescu și Serghei Lavrov S-AU ÎNTÂLNIT la Haga

lavrov si basescu

Președintele României, Traian Băsescu, a susţinut astăzi, la Haga, o declaraţie de presă cu ocazia participării la Summitul Securităţii Nucleare. Șeful statului român a avut discuții cu președintele SUA, Brack Obama, dar și cu ministru rus de Externe, Serghei Lavrov.

Vă prezentăm mai jos textul declaraţiei, așa cum a fost publicat de Administrația Prezidențială de la București. 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: După cum bine ştiţi, se desfăşoară Summitul de la Haga privind securitatea nucleară. Este un summit la care România participă pentru a două oară consecutiv şi suntem parte a summitului. Nu am participat la prima ediţie, cea de la Washington. Obiectivele Summitului sunt cele care, cu certitudine, vă sunt cunoscute, creşterea nivelului de securitate în domeniul nuclear, şi securitatea se referă atât la modul de funcţionare al instalaţiilor – şi accidentele nucleare din ultima decadă ne probează că este nevoie de îmbunătăţirea securitaţii instalaţiilor – dar şi securitatea privind utilizarea materialului nuclear de grupări teroriste sau organizaţii neautorizate să utilizeze materiale nucleare. Este un tip de summit extrem de interesant şi este într-un spirit aparte. Fiecare ţară şi asumă angajamente specifice ţării care vizează întărirea securităţii nucleare. Ca toate celelalte state, şi România a avut un set de angajamente, iar zona cea mai sensibilă este a acceptării controalelor şi monitorizării Agenţiei Internaţionale pentru Energie Nucleară, şi cea de a doua zonă, cu destulă sensibilitate, este legată de contribuţiile la fondurile agenţiei în vederea desfăşurării a diverse acţiuni. România şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate la Summitul de la Seul, prin cele două inspecţii care au avut loc în ceea ce priveşte securitatea instalaţiilor nucleare naţionale. La una din inspecţii s-au făcut 25 de recomandări, recomandări neesenţiale pentru securitate, şi ele au şi fost integral îndeplinite. De asemenea, extrem de important este că Româniaa fost a treia ţară care a returnat combustibilul nuclear consumat, reziduurile nucleare, în Federaţia Rusă. Ştiţi că am avut reactoarele de cercetare care au utilizat combustibil nuclear îmbogăţit. România a returnat încă din 2009 reziduurile de la combustibilul nuclear. Mai mult decât atât, vă pot spune că şi în acest summit s-a subliniat faptul că foarte multe ţari încă nu au returnat combustibilul nuclear consumat, combustibil extrem de radioactiv, iar, din acest punct de vedere, summitul a făcut un apel la statele care n-au returnat combustibilul nuclear consumat în ţara de origine, aşa cum este regula.

Un alt aspect pe care l-am subliniat în intervenţia mea a fost legat de faptul că România face parte din rândul celor 32 de state din lume care are ciclu nuclear complet şi mai ales avem un ciclu nuclear curat sau cel mai curat cu putinţă, atunci când vorbim de combustibil nuclear, pentru că sistemul românesc nu utilizează uranium îmbogăţit. El devine extrem de periculos după consumare, iar România are şi partea de depozitare a reziduurilor radioactive. Mulţi nu realizează cât de important este ca un stat să deţină întreg ciclul – de la extragerea minereului, la procesarea minereului, la realizarea combustibilului nuclear şi la depozitarea în siguranţă a reziduurilor nucleare. România nu are nevoie nici să importe combustibil şi nu are nevoie nici să exporte reziduuri în ţări care ar avea capabilitatea să le depoziteze în locuri sigure. Aş mai face o remarcă legată de Summitul de la Haga – şi anume faptul că nu caută să aducă nimic nou, ci caută să consolideze, ceea ce este foarte important. De multe ori liderii politici au tentaţia ca, de la summit la summit, să vină cu noi concluzii, să vină cu noi concepte şi aşa mai departe. Cu toţii am stabilit că în securitatea naţională nu avem ce să aducem nou, decât să consolidăm ceea ce ştim că trebuie făcut. Spre exemplu, România va primi în 2016 o misiune follow-up la misiunile exercitate de Agenţia Internaţională pentru Energie Nucleară, pentru a se vedea progresele realizate în creşterea nivelului de securitate. Vreau să ştiţi că nu discutăm aici de respectarea nivelului de securitate standard. Acest lucru România îl face de la bun început şi continuă să îl facă şi în acest sens garanţie sunt şi inspecţiile făcute, garanţie stă şi faptul că România a aderat la toate convenţiile internaţionale care vizează securitatea nucleară. Discutăm însă despre creşterea nivelelor de securitate peste standardul cerut de documentaţia tehnică a instalaţiilor la momentul intrării lor în funcţiune şi aceste creşteri de standard vin din întâmplările, din defecţiunile sau din accidentele care între timp s-au produs, de la instalarea sistemelor, spre exemplu, de la Cernavodă, între timp s-au produs atâtea evenimente, unele mici, mai puţin însemnate, altele mai mari şi altele la nivel de dezastru, fie că vorbim de Cernobîl, fie că vorbim de Fukuşima, dar toate – şi aici fac o paralelă, ca şi în aviaţie, orice accident în zona nucleară generează adaptări ale instalaţiilor, ale sistemelor de securitate, pentru a se preveni incidente mai mici sau mai mari, până la dezastre.

Deci, din acest punct de vedere, România este continuu într-un proces de consolidare a securităţii instalaţiilor ei şi, în plus, România este extrem de preocupată de combaterea oricărei încercări de utilizare a teritoriului României pentru tranzit de produse nucleare sau elemente nucleare neautorizate, de tranzit de instalaţii care pot fi utilizate în instalaţii nucleare neautorizate, echipamente diverse prin Portul Constanţa sau prin Aeroportul Otopeni sau cu camioane în tranzit prin România. Deci, aici, România are angajamente extrem de ferme şi este una din ţările cele mai dedicate blocării oricărui tranzit ilegal de utilaje, echipamente, care ar putea fi utilizate în instalaţii nucleare neautorizate sau ascunse de un stat sau de un grup de cetăţeni. Aici am subliniat şi în intervenţia mea că traficul ilicit de materiale nucleare, materiale radioactive, este unul din marile riscuri pe care statele lumii, civilizaţia le are în momentul de faţă. Tentaţia diverselor grupuri de a deţine ilegitim sau ilegal sau necontrolat materiale radioactive care să poată fi utilizate în acte teroriste este tot mai mare şi riscurile devin tot mai mari dacă statele nu îşi consolidează capacitatea de a bloca astfel de activităţi.

În sfârşit, securitatea cibernetică a instalaţiilor nucleare este un alt obiectiv de maxim interes pentru statele deţinătoare de instalaţii nucleare. În summit s-a remarcat că acesta este un risc major. Imaginaţi-vă reactoare în funcţiune, cu un sistem cibernetic virusat, care dă alte comenzi în reactor sau ar fi un adevărat dezastru, ar putea să apară închiderea răcirii sau, ştiu eu, simulând în acelaşi timp că aceasta ar exista, nesupravegherea temperaturilor în reactor şi aşa mai departe. Deci, riscul de atac cibernetic pe sistemele de comandă ale reactoarelor nucleare este un risc real. Şi toate statele îşi concentrează atenţia pe prevenirea efectelor unui atac cibernetic la sistemele de comandă ale reactoarelor nucleare. Cam acestea au fost elementele care au făcut obiectul discuţiilor de ieri şi de astăzi şi cred că vi le-am prezentat şi pe înţelesul meu şi pe înţelesul dumneavoastră, pentru că, dacă îmi iau delegaţia şi discut cu ea, sunt convins că o să am probleme, cum am avut până mi-au explicat ce trebuie făcut. Dar am căutat să redau pe înţelesul tuturor problemele care ţin de securitatea nucleară la zi şi care sunt frământările majore pe care şefii de stat şi de guvern le au. Am observat la toţi, dacă vreţi, o observaţie personală, la toţi, un limbaj extrem de accesibil pentru populaţie, niciun şef de stat, niciun şef de delegaţie nu şi-a permis să treacă pe nişte explicaţii tehnice sau abordări tehnice în discursul lui, care, pe urmă, odată prezentate public, ar fi fost de neînţeles, şi cred că a face partizană populaţia în realizarea securităţii nucleare prin informare este un lucru extrem de important. Cam asta. Dacă aveţi întrebări pe temă.

Întrebare: (…).

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Şi am profitat din plin, da.

Întrebare: (…).

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am avut mult mai multe discuţii pentru că sunt momente foarte bune summiturile în care să-ţi dai mesajele care te interesează, să fie recepţionate direct, nu prin ministere de externe, prin ambasadori şi acest lucru este foarte important. A fost şi o coincidenţă că înainte de întâlnirea cu preşedintele Obama, am avut o discuţie lungă, pe subiectul regiunii, cu vicepreşedintele Biden, ceea ce m-a ajutat foarte mult să consolidez concluzia discuţiei cu vicepreşedintele Biden şi să nu credeţi că domnului ministru Lavrov i-am spus altceva decât ce am discutat şi cu vicepreşedintele Biden sau cu preşedintele Obama legat de securitatea regională, ceea ce am discutat de altfel şi cu preşedintele Van Rompuy şi cu preşedintele Comisiei Europene, cu Barroso, şi cu mulţi alţii, inclusiv cu preşedintele Turciei sau… Astfel de summituri sunt o ocazie excelentă, dar n-aş vrea să intru în acest subiect aici. Casa Albă am văzut că a dat un comunicat care a sintetizat foarte bine temele, dar conţinutul este deja o problemă care ţine de noi. Însă ce vreau să ştiţi, că abordările mele tradiţionale nu sunt schimbate.

Deci, nimic nu schimbă, dimpotrivă, evenimentele care au loc acum în regiunea noastră confirmă îngrijorările mele de la început de mandat şi, în acelaşi timp, confirmă că parteneriatul strategic cu Statele Unite este de neînlocuit pentru securitatea naţională a României, este de neînlocuit, şi oricine încearcă să se împrăştie în diverse direcţii zâmbind politic şi spre Est şi în Asia, şi, sigur, putem face afaceri cu toată lumea, dar securitatea noastră ţine de parteneriatul strategic cu Statele Unite şi de apartenenţa la NATO sau, dacă vreţi, de apartenenţa la NATO şi în interiorul NATO de Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite, care nu îmbracă doar securitatea militară, îmbracă şi aspectele dezvoltării economiei româneşti, numai că acum ajungem să ne încurcăm: vrem cu China, vrem cu Statele Unite, vrem… creăm confuzie, prin atitudine, că mă îndoiesc că Statele Unite nu pot dezvolta programe IT sau de telefonie în România. De ce trebuie să ne vulnerabilizăm mi-e greu să înţeleg, dar nu aici este locul în care aş vrea să discut. Doar vă spun nedumeririle mele, însă sper că vocea şi consecvenţa mea vor domina aprecierile cu privire la România, chiar dacă au apărut şi alte opţiuni. Sper ca consecvenţa în acţiune a României să ne lase pe această axă fixată de mulţi ani. Hai să mergem la avion că voi aveţi de făcut controlul. Eu mă duc să mai fac o sesiune şi voi vă duceţi să vă faceţi controlul. E control la aeroport, nu? Ok. Eu mai am o sesiune după care vin după voi, şi mai mult despre regiune discutăm la Bucureşti. Aici, dacă putem spune ceva despre Summitul legat de securitatea nucleară ar fi foarte bine, că şi-ar da seama românii că este un lucru care preocupă şi un risc pe care ei nu-l simt – ştii, aici e problema cu riscurile nucleare. Omul de rând, nu numai în România, şi în Statele Unite şi în Japonia, şi în ţările fostei Uniuni Sovietice, unde sunt instalaţii atât de departe de standardele pe care le avem noi sau alte ţări europene sau Statele Unite. Populaţia nu realizează riscul unor accidente nucleare sau riscul terorist. Spre exemplu, uraniul de la noi, ars în reactoarele de la Cernavodă, pe urmă, devine extrem de radioactiv. Eu am văzut, am stat lângă o bară, n-am putut s-o ridic, lângă o bară de uraniu care se bagă în reactor. E aşa ca o… se bagă foarte multe bare şi ele ard, le porneşte reacţia apa grea. Dar, după ce arde în reactor, uraniul acela devine extrem de toxic, radioactiv. Dacă nu am avea securitatea necesară şi cantităţi de uraniu ars în reactoarele de la Cernavodă ar ajunge pe mâna teroriştilor, s-ar putea fabrica şi mici sau mai mari bombe nucleare, s-ar putea genera ori prin radioactivitate, ori prin utilizarea la un standard mai înalt, s-ar putea fabrica echipamente extrem de periculoase pentru oameni. Deci, oamenii nu realizează riscurile, de aceea şi un stat ca Germania spre exemplu şi-a propus să îşi reducă producţia nucleară, din cauza riscurilor şi a costurilor ridicate pentru menţinerea securităţii nucleare. Dacă este pe temă, uite am zis.

Întrebare: Cât ar costa creşterea nivelului (…) standard pentru România ?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, noi continuu adaptăm standardul nostru la zi, deci nu cât ar costa, mi-e greu să vă spun, însă tot timpul, în urma istoriei evenimentelor de peste tot din lume, toate statele serioase îşi ridică nivelul de securitate. Acum, să nu vă imaginaţi că se fac nu ştiu ce investiţii, dar se constată, spre exemplu, că este o vulnerabilitate la reactoarele de un anumit tip care, legat de temperatură, nu ştiu ce fac. S-a găsit soluţia acolo unde s-a constatat problema şi pe urmă se implementează la toate. Exact ca la accidentele din aviaţie: se constată că nu a ieşit trenul de aterizare la a 2.000-a încercare; se face ceva să nu se mai întâmple un astfel de accident. Deci nu discutăm de reacţie după accident de mari proporţii – Cernobîl, Fukuşima – ci discutăm despre reacţii şi la mici incidente, cum avem la Cernavodă. Aţi văzut, de multe ori se anunţă că s-a oprit Reactorul 1 sau Reactorul 2 în vederea unor remedieri la ştiu eu ce instalaţii. Imediat se comunică către toţi cei care au acelaşi tip de echipamente, se îmbunătăţeşte securitatea nucleară. Bun. Vă mlţumesc mult, vă doresc o zi bună.

Teodor Baconschi: Putin știe că NU POATE ATACA un stat NATO

teodor-baconschi-2-razvan-chirita

Interviu cu TEODOR BACONSCHI, ministru de Externe al României (decembrie 2009- ianuarie 2012), realizat de ARMAND GOŞU. Preluare din Revista 22.

Ce-am putea învăța de pe urma crizei ucrainene?

Ucraina e astăzi un stat fragil, cu multe vulnerabilităţi. Politica sa de după 1991 a primit mărci sovietice, după care a copiat stilul putinist. Conducere autoritară, cu suport oligarhic, polarizare socială, nivel ridicat de corupţie, justiţie controlată politic, gestiune centralistă a minorităţilor. Influenţa rusească a fost continuă, presantă şi, probabil, inevitabilă. Societatea s-a reconstruit în cadrele statalităţii şi ale naţiunii ucrainene, însă Kievul a oscilat permanent între Occident şi Federaţia Rusă, generând o anumită ambiguitate în politică externă. Revoluţia portocalie părea să tranşeze acest balans, dar nu a fost cazul. Poate că UE a insistat prea mult pe eliberarea Iuliei Timoşenko. Fosta premieră era condamnată într-un proces politic, însă Ianukovici a văzut presiunea europeană în această chestiune ca pe o spină iritativă.

Occidentul a fost foarte criticat încă de la izbucnirea acestei crize, nu doar deRussia Today, ci și de publicații sau cercuri pro-Vest. Unde a greșit Occidentul în dosarul ucrainean? Dacă merită să fie criticat, pentru ce ar trebui să criticăm Bruxellesul și pentru ce Washingtonul?

Lumea europeană şi SUA nu au „greşit“ cuantificabil. La politica externă neclară specifică Ucrainei, democraţiile euro-atlantice au răspuns printr-o angajare ezitantă. Oricum, criza economică a frânat procesul de extindere. Parteneriatul Estic a fost un eşec parţial sau o reuşită parţială, ceea ce e totuna. Pe de altă parte, semnalul a fost slab: nu se intră în UEpână la admiterea în NATO, iar Summit-ul de la Bucureşti, din 2008, a respins ipoteza. Criza provocată de Ianukovici, după Summit-ul Eastern Partnership de la Vilnius, a repus ceasul Ucrainei la ora exactă, astfel încât semnarea Acordului de Asociere cu UE să fie posibilă, pe voletul politic. Opiniile potrivit cărora Occidentul a reacţionat prea slab denotă radicalism, adică nerealism.

Se reproșează americanilor că n-au trimis flota de portavioane în Marea Neagră, că n-au declanșat cel de-al treilea război mondial. Trebuia Occidentul să facă război cald pentru Ucraina? Repet, nu puține voci s-au pronunțat, în spațiul public, în acest sens.

Ar fi o nebunie incontrolabilă. Vedem că a început, după acţiunea lui Putin, un nou Război Rece. De fapt, cel vechi a fost amorţit cu iluzii şi galanterii diplomatice. De vreme ce Federaţia Rusă e succesoarea juridică a URSS şi atâta vreme cât elita sa politică e, practic, una strict reciclată, Moscova nu s-a recunoscut învinsă. Şi a început să alimenteze acest revizionism naţionalist, asortat cu şantaj energetic şi tonus imperialist. Putin ştie că NATO nu-şi va trimite trupele în Crimeea, precum în Irak sau în Afganistan. Ştie, de asemenea, că nu-şi poate permite să atace vreun stat NATO. E pregătit pentru o lungă partidă de şah. Adică pentru un război al propagandei bazate pe exploatarea agresivă a interdependenţei economice dintre Rusia şi anumite state UE.

Sancțiunile economice adoptate sunt suficiente? În Rusia sunt ridiculizate, au apărut tot felul de clipuri în acest sens. Dacă vă uitați în presa românească, dar și occidentală, mulți ziariști se îndoiesc de eficiența sancțiunilor.

Poate sunt ridiculizate. Şi John McCain a spus că e foarte afectat, pentru că va fi nevoit să-şi anuleze vacanţele în Siberia. Am, totuşi, convingerea că sancţiunile vor produce efecte disuasive. Dacă ele vor fi înăsprite, nervozitatea coaliţiei lui Putin ar putea zgudui sistemul său de putere. Se vede însă că anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea a revitalizat conştiinţa de sine a Occidentului. Nu cred că vom mai citi editoriale care se întreabă ce rost mai are NATO într-o lume postmodernă, globalizată şi situată, paradisiac, la capătul istoriei. Autoamăgirea stângii neokantiene va fi înlocuită  cu un val de realism strategic. Şi asta pentru că nici Putin nu controlează tot. Să spunem că nu a decis să atace armat estul Ucrainei, mizând doar pe căderea lui Iațeniuk, întoarcerea lui Ianukovici sau pe o nouă Constituţie federalistă. Dar ce va face dacă grupurile de filoruşi din Ucraina de Est şi de Sud derapează? Ce face dacă violenţa punctuală devine contagioasă? Situaţia e foarte tensionată, inclusiv în Crimeea, deja înglobată, triumfalist, în Federaţia Rusă.

Pe fondul crizei din Ucraina, Republica Moldova face pași repezi spre UE. Ce credeți? Chișinăul câștigă sau pierde de pe urma crizei din Ucraina?

Sunt convins că Republica Moldova e prima care trebuie să înveţe lecţia ucraineană. Dacă nu accelerează şi nu amplifică politica proeuropeană, riscă un recul de durată şi un statut geopolitic incert. Am fost foarte bucuros să constat că ultimul summit al Consiliului European a ţinut cont de sugestia preşedintelui Băsescu pentru a devansa, în luna iunie 2014, semnarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb. Ultimul asigură acces nelimitat pentru exportatori pe piața UE, fără restricții tarifare, fără taxe vamale, acces la rețelele internaționale de distribuție. Acest acord asigură predictibilitatea cadrului juridic, fără de care nu se pot dezvolta afacerile. Evident, nimic nu e câştigat. Urmează alegeri parlamentare. Comuniştii lui Voronin au încă un scor foarte ridicat în sondaje. E nevoie mai mult ca oricând de unitatea partidelor componente ale coaliției proeuropene. România le e alături, nu ideologic sau electoral, ci din solidaritate esenţială. Miza e uriaşă. Dacă joacă abil, Chişinăul poate să se apropie mai mult de UE în 2014 decât în ultimii zece ani. Rămâne totuşi marea provocare a Transnistriei. Va încerca Putin să o anexeze, peste corpul intermediar al Ucrainei vecine? Cum se va strecura noul imperialism rusesc spre Odessa şi gurile Dunării? Sunt întrebări la care vom avea un răspuns în următoarele săptămâni.

Cum apreciați prestația diplomației române în ultimele luni, în criza din Ucraina?

S-a observat o anumită discreţie a diplomaţiei noastre în faţa ultimelor evoluţii. După cum ştiţi, am încercat, ca ministru de Externe, o normalizare a relaţiei Bucureşti-Kiev. Sunt şi azi convins că resetarea acestor relaţii este esenţială, mai ales că la Kiev se profilează o guvernare mai democratică şi net proeuropeană. O asemenea concertare ar regla şi temerile legate de românii din Ucraina. Dacă ţara vecină ţine pasul cu UE, minorităţile naţionale se vor bucura de standarde politice mai evoluate.

Internele de la Kiev // Muziciko a fost omorât în momentul reținerii

a

Alexandru Muziciko, unul dintre liderii partidului Pravâi Sector a fost omorât în momentul reținerii, a anunțat adjunctul ministrului de Interne de la Kiev, Vladimir Evdokimov, scrie censor.net.ua.

“La 8 martie a fost pornită o urmărire penală pe numele lui Muziciko, pentru huliganism, iar la 12 martie a fost dat în căutare. Azi noapte acesta a fost reținut împreună cu alți trei activiști, în timp ce încerca să fugă. Activistul a deschis focul și a rănit un polițist, care a ripostat. Ulterior, Muziciko a căzut la pământ în urma rănilor, iar la venirea ambulanței a fost constat decesul activistului”, susține Evdokimov.

Adjunctul ministrului de Interne susține că trei activiști din grupul lui Muziciko au fost transportați la Kiev pentru a fi audiați.

“În acțiunile grupului lui Muzico sunt vizibile acțiuni banditești. Iar un grup de lucru creat se va ocupa de cazul activiștilor”, a punctat Evdokimov.