Drăguţanu: Băieţii şmecheri vor să-şi arate muşchii şi să facă haos pe piaţa valutară

a

Acum două,  Moldindcobank afişa un curs mai mare cu 20 de bani faţă de media de pe piaţă la valutele de referinţă, atât la cumpărare cât şi la vânzare. Iar Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu spune că nişte băieţi şmecheri, care controlează câteva bănci, ar avea intenţia să facă haos pe piaţa valutară. Şeful băncii centrale spune că vede două motive. “Probabil cineva de pe extern vrea să umbrească evenimentele pozitive (liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni n.a) prin distorsionarea pieţei valutare. Iar al doilea motiv ar fi goana după profit când piaţa este agitată.

Cum decizia europenilor de liberalizare a vizelor a influenţat cursul valutar?

Noi ne-am mai confruntat cu o astfel de situaţie în 2009. La 24 septembrie 2009  cu o zi înainte de numirea Guvernului Filat noi am avut o presiune enormă pe piaţă, când cursul s-a depreciat în două zile cu aproape 3%, iar în urma intervenţiei BNM, cursul s-a dus în jos după 29 septembrie 2009.

Evident, noi acumdouă zile am avut o zi deosebită, dar nimic nu prevestea un şoc de genul asta pe piaţă. Nu era nici un motiv economic extern sau intern, care ar fi justificat o creştere atît de mare a ratelor de schimb la bănci şi case de schimb.

Băncile ne-au spus că au nevoie de valută, că există cereri din partea agenţilor economici, în  mare parte de la importatorii de resurse energetice şi că au hotărât că trebuie să cumpere de la persoanele fizice mai multă valută la un curs mai mare.

De ce Moldindcobnak afişa un curs de cumpărare a dolarului şi monedei unice mai mare faţă de media de pe piaţă?

Există un detaliu important, dacă 13 bănci la cumpărarea dolarului şi euro afişau un curs aproape de cele oficial, Moldindcobank a crescut cursul cu 0,20 de lei. Este interesant câtă valută au cumpărat ei, pentru că noi am văzut la ei coadă permanent la oficiul central. Oamenii vindeau valută ca urmare a cursului atrăgător. Ieri am primit informaţia despre volumul total de ieri al procurărilor de valută de la populaţie. Nimic spectaculos nu s-a produs. Populaţia a vâdut per total aproximativ acelaşi volum.

Atunci pentru ce s-a dorit majorarea bruscă a cursului de schimb? De unde vine cererea de valută atît de mare de la bănci? Ce estimări au băncile referitor la cursul de schimb de echilibru de pe piaţă?

Pentru a înţelege mai bine situaţia şi a calma spiritele am organizat ieri o licitaţie la care am vândut 20 mil. USD şi cursul care s-a format era de 13,67 de lei – foarte aproape de cel oficial. Ulterior, după prânz am mai făcut o intervenţie pe piaţă şi am vândut 12,5 mil. USD, de data asta prin cerere de ofertă ca să vedem care sunt cotaţiile băncilor. Şi cursul pe care l-am obţinut era mai mic chiar şi faţă de cel de la licitaţie. Ceea ce este evident, că la casele de schimb populaţia nu se agită şi băncile nu vor să cumpere dolari la 13,85 lei sau 14 lei.

Noi vom analiza câtă valută au cumpărat băncile de la populaţie, în special Moldindconbank, dar şi cui au vândut băncile valuta cumpărată de le BNM. Într-adevăr a fost o cerere din  partea importatorilor sau este vorba despre altceva? Pierderile băncilor sunt enorme dacă cumpără valută mai scump faţă de cursul oficial. Eu nu înţeleg logica de a face asemenea pierderi. Astăzi va fi o zi interesantă pentru a vedea ce se întâmplă pe piaţă.

Dar ce se întâmpla ieri?

Noi am văzut astăzi că băncile au afişat cursuri de schimb cu 3-6 bani mai puţin la cumpărarea de valută şi cu 17 bani mai puţin la vînzarea de valută.

Acest lucru înseamnă că intervenţia fermă de ieri a BNM atît în formă verbală, cît şi prin vînzarea a 32.5 mil. USD au dat deja rezultate. Ratele de schimb s-au întors la niveluri rezonabile. Cererea de valută din partea băncilor a scăzut cu 24 mil. USD. Astăzi dimineaţă BNM a mai vândut 7 mil. USD pentru a fortifica mesajul nostru de ieri. BNM monitorizează strict operaţiunile de pe piaţa valutară şi este pregătită să intervină ferm, daca va fi necesar.

Care ar fi interesul “băieţilor şmecheri” să facă haos pe piaţa valutară?

Eu văd două motive. Probabil este un interes extern de a umbri cu o evoluţie ieşită de sub control a pieţei valutare, cum cred ei, a evenimentelor pozitive pe care le avem pe plan extern. Iar al doilea motiv ar fi goana după profit când piaţa este agitată. Este un lucru caracteristic nu doar pieţei valutare din Moldova.

Cine doreşte să clatine piaţa valutară?

Dacă o bancă sau un grup de bănci ar dori să clatine piaţa ei nu pot s-o facă, pentru că noi avem destule rezerve valutare – 2,8 miliarde USD. Chiar dacă băieţii şmecheri vor să-şi arate muşchii, BNM şi statul are destule mecanisme pentru a ţine situaţia sub control.

Despre lipsa de transparenţă în structura acţionarilor din sistemul bancar şi despre operaţiunile suspecte ale unor bănci se discută în continuu la cel mai înalt nivel, inclusiv în cadrul Consiliului Suprem de Securitate şi Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară. Acest subiect este în permanenţă abordat şi de către partenerii externi ai Republicii Moldova. BNM informează cu regularitate toţi factorii de decizie în scopul găsirii celor mai bune soluţii de remediere şi stabilizare a situaţiei. Mă bucur să văd o cooperare strânsă intre instituţiile statului vizate pentru depăşirea acestei situaţii.

Ce sancţiuni riscă banca, băncile care depreciază artificial cursul faţă de valutele de referinţă?

Noi dăm permisiunea unui manager de bancă să activeze, iar pe lângă pachetul de documente pe care îl depune la BNM în spate mai este şi promisiunea de  respectare a legii, regulilor pieţei şi eticii. Iar în momentul în care se ajunge la concluzia că membrii consiliului băncii dau ordine de a se face ceva necorespunzător sau conducerea executivă face ceva în interes personal sancţiunile pot fi diferite. Anularea permisiunii de a fi administrator şi amenzi personale usturătoare.

Cert este că în momentul agitaţiei pe piaţă există un câştigător şi un perdant. Cei care pierd sunt în  mare parte populaţia şi agenţii economici, care acceptă un curs mai mare fie forţaţi de circumstanţe, fie luaţi de valul emoţiilor,

Când vom asista inversarea trend-ului?

Pot spune că în curând vom asista la inversarea trendului. Cei care au umflat artificial cursul vor avea pierderi şi vor înţelege că BNM este cu ochii pe ei. Iar banca (Moldindconbank n.a) care a cumpărat dolarul american cu 13,85 de lei a  înregistrat pierderi foarte mari. Or, dacă valuta este vândută scump agentului economic, atunci el are de pierdut.

Fluctuaţiile valutare ar putea eroda rezervele valutare ale BNM?

Structura rezervelor valutare ale BNM este de 40% în USD şi de 40% în euro şi 20% în alte valute. Dacă euro se apreciază desigur scad rezervele valutare, care sunt exprimate în dolari SUA, dar nu substanţial. Iar asta nu este o pierdere realizată. Pe termen mediu acest lucru se echilibrează şi poate fi uşor gestionat. Nu sunt lucruri care afectează BNM. Noi suntem destul de bine asiguraţi din punct de vederea al riscului valutar.

DOCUMENT // Lista completă A OFICIALILOR UCRAINIENI cu CONTURI BLOCATE în Elveţia

lista ukr

 

Autoritatea federală pentru supravegherea pieţelor financiare a dat publicităţii lista completă a cetăţenilor ucrainieni ale căror conturi şi alte categorii de proprietăţi financiare au fost blocate, în băncile elveţiene.

Ex-preşedintele Ianukovici este menţionat la poziţia 17, iar fiul său Alexandru o poziţie mai sus.

 

1. Mykola (Nikolai) Yanovych AZAROV (geboren als Nikolai Yanovich Pakhlo),
geboren am 17. Dezember 1947, Premierminister bis Januar 2014

2. Raisa Vasylivna BOHATYROVA (BOGATYROVA),
geboren am 6. Januar 1953, ehemalige Gesundheitsministerin

3. Mykhaylo (Mikhail) Markovych DOBKIN, geboren am 26. Januar 1970,
Gouverneur der Privonz Kharkiv (Charkow), Gründer der ukrainischen Front

4. Yuriy IVANYUSHCHENKO, geboren am 21. Februar 1959,
Mitglied des Parlaments, enger Vertrauter von Viktor Yanukovych

5. Hennadiy Adolfovych KERNES, geboren am 27. Juni 1959,
Bürgermeister von Kharkiv (Charkow)

6. Oleksander Viktorovych KLYMENKO, geboren am 16. November 1980,
ehemaliger Minister für Einnahmen und Steuern

7. Andriy Petrovych KLYUYEV (Andrey KLUEV/KLYUEV),
geboren am 12. August 1964, ehemaliger Chef der Präsidialabteilung

8. Serhiy Petrovych KLYUYEV (KLUEV/KLYUEV),
geboren am 12. August 1969, Geschäftsmann, Bruder von Andriy Klyuyev

9. Borys Viktorovych KOLESNIKOV, geboren am 25. Oktober 1962, ehemaliger
Infrastrukturminister zur Zeit der Fussballeuropameisterschaft EURO 2012

10. Yuriy Volodymyrovych KOLOBOV, geboren am 8. April 1973,
ehemaliger Finanzminister

11.Volodymyr Vasylovych KOZAK, geboren am 9. August 1959,
ehemaliger Minister für Infrastruktur

12. Olena Leonidivna LUKASH, geboren am 12. November 1976,
ehemalige Justizministerin Massnahmen gegen gewisse Personen aus der Ukraine. V AS 20145

13. Mykola Volodymyrovych PRYSYAZHNYUK, geboren am 3. Januar 1960,
ehemaliger Minister für Agrarpolitik und Nahrungsmittelindustrie

14. Viktor Pavlovych PSHONKA, geboren am 6. Februar 1954,
ehemaliger Generalstaatsanwalt
15. Eduard Anatoliyovych STAVYTSKY, geboren am 4. Oktober 1972,
ehemaliger Minister für Energiewirtschaft und Kohleindustrie

16. Oleksandr (Aleksandr) Viktorovych YANUKOVYCH, geboren am 1. Juli 1973,
Sohn des ehemaligen Präsidenten, Geschäftsmann

17. Viktor Fedorovych YANUKOVYCH, geboren am 9. Juli 1950,
ehemaliger Präsident

18. Oleksandr (Aleksandr) Serhiyovych YEFREMOV, geboren am 22. August 1954,
Fraktionschef der Partei der Regionen

19. Vitaly Yuriyovych ZAKHARCHENKO, geboren am 20. Januar 1963,
ehemaliger Innenminister