All posts by Florin Driu

Băncile DAU SEMNE că IES DIN “BOALĂ”

a

Rata creditelor restante în sistemul bancar moldovenesc s-a oprit la 11,6% în decembrie anul trecut, ceea ce cea înseamnă că se îmbunătățește situația financiară la bănci.

La sfârșitul lunii noiembrie ponderea creditelor restante a fost de 12,1%, iar la sfârșitul anului 2012 indicatorul era de 14,5%.

Datele BNM relevă că la sfârșitul lunii decembrie, la fiecare leul investit din active, băncile au câștigat 1,6 lei, iar la fiecare leu investit din capitalul bănci profitul a fost de 9,4 lei.

Capitalul de gradul I la băncile moldovenești a crescut la 7,91 miliarde lei, ca urmare a indicatorilor financiari pozitivi înregistraţi de băncile moldoveneşti dar şi în rezultatul  micşorării reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale necesare faţă de capital.

În anul 2009 – anul crizei – volumul creditelor neperformante deţineau o cotă de 16,4%, ajungând până la 17,4% în prima jumătate a anului 2010. Astfel, cota creditelor cu risc sporit de nerambursare s-a dublat în urma crizei.

Un politician român VREA SĂ VÂNDĂ automobile Ferrari la Chișinău

a

Forza Rossa, importatorul Ferrari pe piaţa locală, controlat de Ion Bazac, fost ministru al sănătăţii în guvernul Boc I, a reluat în acest an planurile de extindere în re­giune, astfel că firma va comercializa în Re­pu­blica Moldova automobilele Ferrari prin intermediul unui partener local, scrie Ziarul Financiar.

„În acest moment vorbim despre un potenţial parteneriat cu importatorul oficial Fiat, Alfa Romeo şi Lancia în Moldova, compania Elita 5 (parte a grupului cu acelaşi nume cu afaceri în domeniul imobiliar, auto, centre comerciale – n. red.).

Nu putem oferi mai multe informaţii momentan“, a spus Adina Hotinceanu, marketing manager în cadrul Forza Rossa.

Grupul Elita este deţinut de Alexandru Pincevschi, un inginer de 58 de ani care este şi preşedinte al comunităţii evreieşti din Republica Moldova. Potrivit site-ului grupului Elita 5, vicepreşedinte al consiliului director este Ilan Laufer, un consultant în piaţa locală de retail.

Firmele off-shore primesc INTERDICȚIE PE PIAȚA ASIGURĂRILOR

a

Autoritățile de la Chișinău intenționează sa restricționeze accesul persoanelor rezidente în zonele offshore în acționariatul companiilor de asigură din Republica Moldova, potrivit informațiilor CNPF.

Astfel, potrivit unui proiect de lege, care se află în Parlament este interzis dreptul companiilor off shore de a avea participații în companiile de asigurări din Republica Moldova.

În prezent, acționari din off shore are Moldasig (AZYOL Development din Cipru deține 18% din capitalul companie) și Asito (DORMAN Management Limited și OURIMON Venture Limited, din Cipru, dețin 17% și, respectiv, 16% din capitalul ASITO).

Legislația actuală din Moldova în domeniul asigurărilor nu prevede restricții sau limitări pentru deținerea de acțiuni de persoanele fizice sau juridice înregistrate în offshore.

Cinci inspectori de patrulare, PE BACA ACUZAȚILOR în dosarul Leușeni

a

Cinci angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare de la Ministerul de Interne au ajuns pe banca acuzaților, bănuiți de corupție în cadrul dosarului Leușeni, în care, anterior au fost învinuiți de corupție 24 de vameși.

Procurorul care instrumentează cazul, Roman Statnâii a explicat pentru deschide.md, că cei cinci inspectori de patrulare cereau mită de la șoferii microbuzelor care treceau vama în Republica Moldova, or ei astfel erau în cârdășie cu vameșii de la punctul de control Leușeni.

În octombrie, anul trecut  Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie din Republica Moldova în parteneriat cu Direcţia Naţională Anticorupţie din România au desfăşurat descinderi la postul vamal Leuşeni – Albiţa, și au reținut 42 de persoane. Printre bănuiţi figurau: 24 de vameşi, 13 poliţişti de frontieră, 4 angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare şi un reprezentant al Inspectoratului de Poliţie din Hânceşti. Potrivit constatărilor vameşii acceptau, primeau sau extorcau sume între 100 şi 350 euro de la transportatorii de mărfuri din statele Uniunii Europene în Republica Moldova pentru a le facilita procedurile vamale.

Activitatea frauduloasă a învinuiţilor a fost documentată în cadrul acţiunilor speciale de investigaţie, desfăşurată timp de aproximativ jumătate de an, cu implicarea investigatorilor sub acoperire. Procurorii au constatat că acţiunile coruptibile ale învinuiţilor nu aveau un caracter izolat şi unic, ci au devenit deja un fenomen care luase amploare, fapt evidenţiat de activitatea investigativă derulată.

Iniţial, toţi învinuiţii au fost reţinuţi preventiv, ulterior, demersurile procurorilor de aplicare în privinţa acestora a arestului au fost respinse de judecătorii de instrucţie, care au dispus cercetarea lor în stare de libertate.

Procurorii au expediat respectiva cauza penală spre examinare în Judecătoria Buiucani.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi de cele incriminate, învinuiţii riscă pînă la 10 ani de detenţie cu aplicarea unei amenzi în mărime de până la 60 000 de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Deprecierea leului aduce noi scumpiri

a

În următoarea perioadă am putea asista la scumpiri în lanț în urma deprecierii leului moldovenesc față de dolar și euro, în condițiile în care ieri cota euro și a dolarului american au atins cel mai înalt nivel din istoria Moldovei de 18.2785 de lei pentru un euro și de 13.3230 de lei pentru un dolar american.

Primele semnale de scumpiri se fac simțite deja în condițiile în care petroliștii au anunțat că urmează să opereze majorări de prețuri la carburanți în medie cu 60 de bani pentru un litru de benzină, 15 bani pentru un litru de motorină și cu 1 leu pentru gazul lichefiat

“Majorarea prețurilor la carburanți va genera scumpiri în lanț în condițiile în care cresc cheltuielile pentru producerea mărfurilor și a produselor, dar și a costului livrărilor acestora”, sunt de părere experții economici.

Economiștii susțin că în urma majorării prețurilor la carburanți este evident că ne așteaptă majorări de prețuri și la celelalte produse, în condițiile în care pentru fabricarea și transportarea oricărui produs sunt utilizați carburanți.

Deprecierea leului față de principalele valute de referință este motivată prin cererea majorată pentru valută de companiile energetice, care fac achitări la început de an.

Totodată, de pe seama devalorizării leului au de câștigat exportatorii, care cu aceeași sumă de valută achiziționează mai mulți lei.

Cel mai mare profit din istoria sistemului bancar al Republicii Moldova

a

Din totalul de 14 bănci din Republica Moldova, Agroindbank, cea mai mare instituție financiară a înregistrat un profit record din istoria sistemului bancar  – 320 mil. de lei cu 15 mil. mai mult în 2013 față de anul precedent.

Pe locul doi cu cel mai mare profit este Moldindcobank, care a înregistrat o cifră de 301 mil. de lei, urmată de Victoriabank cu 232,3 mil. de lei. Cele trei bănci dețin circa 60% din totalul pieței bancare din Republica Moldova.

Celelalte instituții financiare au înregistrat un profit modest comparativ cu cele trei bănci care controlează piața. Astfel, Mobiasbancă a înregistrat un profit de 71,1 mil. de lei, Banca Socială – 50 mil. de lei, Energbank – 46,7 mil. de lei, Banca de Economii – 35 mil. de lei, iar Comerțbank a avut cel mai mic profit de 5,2 mil. de lei.

Chiar dacă cele 13 instituții financiare au fost pe profit, la Eximbank situația e dificilă în condițiile în care anul trecut aceasta a avut pierderi 111,1 mil. de lei, anul trecut.

La 31 decembrie 2013, câştigul cumulat de cele 13 bănci cu profit a atins 1,02 miliarde de lei.

Chirtoacă: Parlamentul se asociază cu lumea interlopă

a

Decizia Parlamentului de plafonare a taxelor locale asociază instituția cu lumea interlopă, în condițiile în care s-a vrut absolvirea mai multor agenți economici de restanțele la taxe și impozitele. Iar Curtea Constituțională, astăzi, a făcut dreptate, a declarat primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă.

Primarul Chișinăului s-a arătat mulțumit de decizia Curții în condițiile în care Primăria va putea recupera restanțele din impozite și taxe agenților economici, datornici. Avem un început de dreptate. Iar acum trebuie să mergem în instanțele de judecată pentru rezolvarea problemei cu rambursarea datoriilor față e bugetul municipiului.

“Plafonarea taxelor a avut un singur scop pentru colegii de alianță, să poată controla mai ușor primarii din localitățile din țară. E foarte ușor să controlezi un primar sărac”, a explicat deputatul PL, Valeriu Munteanu.

La rândul său viceministrul Finanțelor, Victor Barbăneagră a pus că se va conforma deciziei CC, dar spune că agenții economici nu vor fi încurajați să crească numărul locurilor de muncă.

Curtea Constituțională a declarat astăzi neconstituțională plafonarea taxelor, în urma sesizării PL-ului, care a spus că decizia de plafonarea a taxelor locale autonomia locală și a privat administrațiile publice de venituri planificate de milioane.

Ilan Shor A BĂGAT generali MAI și SIS în SISTEMUL BANCAR // De ce ?

a

Ieri, majoritatea mass-media au relatat că doi foști înalți funcționari ai regimului Voronin au fost numiți în conducerea a două bănci. Este vorba despre Ivan (Ion) Ursu, ex director SIS, numit președinte al Consiliului de administrație la Banca de Economii și despre Gheorghe Papuc, ex ministru de Interne, numit vicepreședinte al Băncii Sociale.

Niciunul dintre cei doi nu au mai deținut funcții în sistemul bancar. Aceste numiri au stârnit mari nedumeriri în cercurile de afaceri, dar și în cele politice.

Potrivit surselor deschide.md, deciziile anunțate ieri sunt doar o parte a unui plan de anvergură, pus la cale de milionarul Ilan Shor, despre care se spune că ar controla BEM, Banca Socială și Unibank.

Puse cap la cap, susțin sursele deschide.md, aceste mutări indică faptul că milionarul Ilan Shor încearcă să creeze un mecanism cât mai eficient pentru recuperarea creditelor cu grad mare de expunere de la BEM (1,3 miliarde de lei) și Banca Socială (1,5 miliarde de lei).

Astfel se explică apariția unor personaje ca Ivan (Ion) Ursu și Gheorghe Papuc. Cei doi ar urma să atragă alături de ei și alți foști angajați din instituțiile pe care le-au condus (MAI și SIS).

Mutările au început în mai 2013, cu Banca de Economii, odată cu numirea lui Ivan Crivceanschi în funcția de președinte al băncii. Anterior, acesta deținuse funcția de vicepreședinte la Banca Socială.

În decembrie 2013, la Banca Socială președinte a fost numit Sergiu Albot, care anterior a deținut funcția de președinte al Unibank.

Cele două numiri anunțate ieri (Papuc și Ursu) completează tabloul.

Sursele deschide.md mai susțin că scopul ar fi, pe lângă tentativa de recuperare a datoriilor și întărire a pozițiilor pe piața bancară, chiar o posibilă comasarea celor 3 bănci, într-o singură instituție.

 

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională plafonarea taxelor locale

a

Curtea Constituțională a decis că plafonarea taxelor locale este neconstituțională în urma sesizării depusă de PL, care spune că decizia de plafonarea a taxelor locale autonomia locală și a privat administrațiile publice de venituri planificate de milioane.

“Adoptând Legea contestată parţial prin prezenta sesizare, Parlamentul Republicii Moldova, a încălcat flagrant dispoziţiile legale invocate ce vizează autonomia locală, predictibilitatea şi stabilitatea raporturilor juridice, elemente componente ale actelor legislative, implicit realizarea principiilor unui stat de drept, prin faptul că în ultima zi a anului în curs, în mod unilateral şi abuziv a anulat anumite taxe locale şi a stabilit cote maxime ale celor existente”, se spune declarația PL-ului.

Totodată, prin adoptarea reglementărilor contestate Parlamentul Republicii Moldova a privat, majoritatea oraşelor, satelor și comunelor din Republica Moldova, locuitorii acestor comunităţi locale, de veniturile planificate ce se cifrează la milioane de lei, care în baza  unei estimări prealabile efectuate de către Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova variază între câteva zeci de mii de lei şi 40 milioane lei (de exemplu: Chişinău (circa 40 de milioane lei), Cahul (circa 6,2 milioane lei), Orhei (circa 4 milioane lei), Cimişlia (600 mii lei), Edineţ (peste 500 mii), Străşeni (circa 500 mii lei), Drochia (circa 700 mii lei), Ştefan Vodă (250 mii lei).

Primăria Chișinăului // Iarna nu-i ca vara // STRĂZILE ÎN PANTĂ AU FOST ÎNCHISE

a

Primăria Chişinăului spune că, la această oră, circulaţia rutieră pe toate străzile municipiului se desfăşoară în condiţii de iarnă. Transportul public circulă conform programului corespunzător unei zile de lucru, iar pe traseu, în această dimineaţă, au ieşit 268 de troleibuze şi 96 de autobuze.

În noaptea trecută drumarii au intervenit, în mod prioritar, pe arterele principale, pe unde circulă transportul public şi pe căile de acces către suburbii

Străzile în pantă, Ganea, Timiş, Poştei, Vadul lui Vodă, Paris, Căuşeni şi stradela Uzinelor, au fost închise, pentru prevenirea accidentelor și ambuteiajelor.

Primăria spune că pentru deszăpezirea manuală sunt antrenate peste 450 de persoane, dar şi 22 de tractoare şi 16 utilaje.

Totodată, Primăria Chișinăului solicită agenţilor economici şi tuturor gestionarilor fondului locativ să-şi cureţe trotuarele şi teritoriile administrate, dar şi să intervină pentru îndepărtarea ţurţurilor de gheaţă.

De asemenea, chişinăuienii sunt rugați să folosească mijloacele de transport în comun, pentru evitarea formării ambuteiajelor pe străzi.

Primăria Chișinăului mai spune că  la nivelul oraşului au fost înregistrate 6 noi cazuri de căderi de arbori sau crengi, din cauza condiţiilor meteo. În total, în ultima perioadă, în special în zilele 20 – 22 ianuarie a.c., din cauza chiciurei, în Chişinău s-au produs peste 2 900 cazuri de căderi de arbori şi crengi, inclusiv 28 de rupturi peste unităţile de transport.