All posts by inna croitoru

Traian Băsescu și Serghei Lavrov S-AU ÎNTÂLNIT la Haga

lavrov si basescu

Președintele României, Traian Băsescu, a susţinut astăzi, la Haga, o declaraţie de presă cu ocazia participării la Summitul Securităţii Nucleare. Șeful statului român a avut discuții cu președintele SUA, Brack Obama, dar și cu ministru rus de Externe, Serghei Lavrov.

Vă prezentăm mai jos textul declaraţiei, așa cum a fost publicat de Administrația Prezidențială de la București. 

Președintele României, domnul Traian Băsescu: După cum bine ştiţi, se desfăşoară Summitul de la Haga privind securitatea nucleară. Este un summit la care România participă pentru a două oară consecutiv şi suntem parte a summitului. Nu am participat la prima ediţie, cea de la Washington. Obiectivele Summitului sunt cele care, cu certitudine, vă sunt cunoscute, creşterea nivelului de securitate în domeniul nuclear, şi securitatea se referă atât la modul de funcţionare al instalaţiilor – şi accidentele nucleare din ultima decadă ne probează că este nevoie de îmbunătăţirea securitaţii instalaţiilor – dar şi securitatea privind utilizarea materialului nuclear de grupări teroriste sau organizaţii neautorizate să utilizeze materiale nucleare. Este un tip de summit extrem de interesant şi este într-un spirit aparte. Fiecare ţară şi asumă angajamente specifice ţării care vizează întărirea securităţii nucleare. Ca toate celelalte state, şi România a avut un set de angajamente, iar zona cea mai sensibilă este a acceptării controalelor şi monitorizării Agenţiei Internaţionale pentru Energie Nucleară, şi cea de a doua zonă, cu destulă sensibilitate, este legată de contribuţiile la fondurile agenţiei în vederea desfăşurării a diverse acţiuni. România şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate la Summitul de la Seul, prin cele două inspecţii care au avut loc în ceea ce priveşte securitatea instalaţiilor nucleare naţionale. La una din inspecţii s-au făcut 25 de recomandări, recomandări neesenţiale pentru securitate, şi ele au şi fost integral îndeplinite. De asemenea, extrem de important este că Româniaa fost a treia ţară care a returnat combustibilul nuclear consumat, reziduurile nucleare, în Federaţia Rusă. Ştiţi că am avut reactoarele de cercetare care au utilizat combustibil nuclear îmbogăţit. România a returnat încă din 2009 reziduurile de la combustibilul nuclear. Mai mult decât atât, vă pot spune că şi în acest summit s-a subliniat faptul că foarte multe ţari încă nu au returnat combustibilul nuclear consumat, combustibil extrem de radioactiv, iar, din acest punct de vedere, summitul a făcut un apel la statele care n-au returnat combustibilul nuclear consumat în ţara de origine, aşa cum este regula.

Un alt aspect pe care l-am subliniat în intervenţia mea a fost legat de faptul că România face parte din rândul celor 32 de state din lume care are ciclu nuclear complet şi mai ales avem un ciclu nuclear curat sau cel mai curat cu putinţă, atunci când vorbim de combustibil nuclear, pentru că sistemul românesc nu utilizează uranium îmbogăţit. El devine extrem de periculos după consumare, iar România are şi partea de depozitare a reziduurilor radioactive. Mulţi nu realizează cât de important este ca un stat să deţină întreg ciclul – de la extragerea minereului, la procesarea minereului, la realizarea combustibilului nuclear şi la depozitarea în siguranţă a reziduurilor nucleare. România nu are nevoie nici să importe combustibil şi nu are nevoie nici să exporte reziduuri în ţări care ar avea capabilitatea să le depoziteze în locuri sigure. Aş mai face o remarcă legată de Summitul de la Haga – şi anume faptul că nu caută să aducă nimic nou, ci caută să consolideze, ceea ce este foarte important. De multe ori liderii politici au tentaţia ca, de la summit la summit, să vină cu noi concluzii, să vină cu noi concepte şi aşa mai departe. Cu toţii am stabilit că în securitatea naţională nu avem ce să aducem nou, decât să consolidăm ceea ce ştim că trebuie făcut. Spre exemplu, România va primi în 2016 o misiune follow-up la misiunile exercitate de Agenţia Internaţională pentru Energie Nucleară, pentru a se vedea progresele realizate în creşterea nivelului de securitate. Vreau să ştiţi că nu discutăm aici de respectarea nivelului de securitate standard. Acest lucru România îl face de la bun început şi continuă să îl facă şi în acest sens garanţie sunt şi inspecţiile făcute, garanţie stă şi faptul că România a aderat la toate convenţiile internaţionale care vizează securitatea nucleară. Discutăm însă despre creşterea nivelelor de securitate peste standardul cerut de documentaţia tehnică a instalaţiilor la momentul intrării lor în funcţiune şi aceste creşteri de standard vin din întâmplările, din defecţiunile sau din accidentele care între timp s-au produs, de la instalarea sistemelor, spre exemplu, de la Cernavodă, între timp s-au produs atâtea evenimente, unele mici, mai puţin însemnate, altele mai mari şi altele la nivel de dezastru, fie că vorbim de Cernobîl, fie că vorbim de Fukuşima, dar toate – şi aici fac o paralelă, ca şi în aviaţie, orice accident în zona nucleară generează adaptări ale instalaţiilor, ale sistemelor de securitate, pentru a se preveni incidente mai mici sau mai mari, până la dezastre.

Deci, din acest punct de vedere, România este continuu într-un proces de consolidare a securităţii instalaţiilor ei şi, în plus, România este extrem de preocupată de combaterea oricărei încercări de utilizare a teritoriului României pentru tranzit de produse nucleare sau elemente nucleare neautorizate, de tranzit de instalaţii care pot fi utilizate în instalaţii nucleare neautorizate, echipamente diverse prin Portul Constanţa sau prin Aeroportul Otopeni sau cu camioane în tranzit prin România. Deci, aici, România are angajamente extrem de ferme şi este una din ţările cele mai dedicate blocării oricărui tranzit ilegal de utilaje, echipamente, care ar putea fi utilizate în instalaţii nucleare neautorizate sau ascunse de un stat sau de un grup de cetăţeni. Aici am subliniat şi în intervenţia mea că traficul ilicit de materiale nucleare, materiale radioactive, este unul din marile riscuri pe care statele lumii, civilizaţia le are în momentul de faţă. Tentaţia diverselor grupuri de a deţine ilegitim sau ilegal sau necontrolat materiale radioactive care să poată fi utilizate în acte teroriste este tot mai mare şi riscurile devin tot mai mari dacă statele nu îşi consolidează capacitatea de a bloca astfel de activităţi.

În sfârşit, securitatea cibernetică a instalaţiilor nucleare este un alt obiectiv de maxim interes pentru statele deţinătoare de instalaţii nucleare. În summit s-a remarcat că acesta este un risc major. Imaginaţi-vă reactoare în funcţiune, cu un sistem cibernetic virusat, care dă alte comenzi în reactor sau ar fi un adevărat dezastru, ar putea să apară închiderea răcirii sau, ştiu eu, simulând în acelaşi timp că aceasta ar exista, nesupravegherea temperaturilor în reactor şi aşa mai departe. Deci, riscul de atac cibernetic pe sistemele de comandă ale reactoarelor nucleare este un risc real. Şi toate statele îşi concentrează atenţia pe prevenirea efectelor unui atac cibernetic la sistemele de comandă ale reactoarelor nucleare. Cam acestea au fost elementele care au făcut obiectul discuţiilor de ieri şi de astăzi şi cred că vi le-am prezentat şi pe înţelesul meu şi pe înţelesul dumneavoastră, pentru că, dacă îmi iau delegaţia şi discut cu ea, sunt convins că o să am probleme, cum am avut până mi-au explicat ce trebuie făcut. Dar am căutat să redau pe înţelesul tuturor problemele care ţin de securitatea nucleară la zi şi care sunt frământările majore pe care şefii de stat şi de guvern le au. Am observat la toţi, dacă vreţi, o observaţie personală, la toţi, un limbaj extrem de accesibil pentru populaţie, niciun şef de stat, niciun şef de delegaţie nu şi-a permis să treacă pe nişte explicaţii tehnice sau abordări tehnice în discursul lui, care, pe urmă, odată prezentate public, ar fi fost de neînţeles, şi cred că a face partizană populaţia în realizarea securităţii nucleare prin informare este un lucru extrem de important. Cam asta. Dacă aveţi întrebări pe temă.

Întrebare: (…).

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Şi am profitat din plin, da.

Întrebare: (…).

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am avut mult mai multe discuţii pentru că sunt momente foarte bune summiturile în care să-ţi dai mesajele care te interesează, să fie recepţionate direct, nu prin ministere de externe, prin ambasadori şi acest lucru este foarte important. A fost şi o coincidenţă că înainte de întâlnirea cu preşedintele Obama, am avut o discuţie lungă, pe subiectul regiunii, cu vicepreşedintele Biden, ceea ce m-a ajutat foarte mult să consolidez concluzia discuţiei cu vicepreşedintele Biden şi să nu credeţi că domnului ministru Lavrov i-am spus altceva decât ce am discutat şi cu vicepreşedintele Biden sau cu preşedintele Obama legat de securitatea regională, ceea ce am discutat de altfel şi cu preşedintele Van Rompuy şi cu preşedintele Comisiei Europene, cu Barroso, şi cu mulţi alţii, inclusiv cu preşedintele Turciei sau… Astfel de summituri sunt o ocazie excelentă, dar n-aş vrea să intru în acest subiect aici. Casa Albă am văzut că a dat un comunicat care a sintetizat foarte bine temele, dar conţinutul este deja o problemă care ţine de noi. Însă ce vreau să ştiţi, că abordările mele tradiţionale nu sunt schimbate.

Deci, nimic nu schimbă, dimpotrivă, evenimentele care au loc acum în regiunea noastră confirmă îngrijorările mele de la început de mandat şi, în acelaşi timp, confirmă că parteneriatul strategic cu Statele Unite este de neînlocuit pentru securitatea naţională a României, este de neînlocuit, şi oricine încearcă să se împrăştie în diverse direcţii zâmbind politic şi spre Est şi în Asia, şi, sigur, putem face afaceri cu toată lumea, dar securitatea noastră ţine de parteneriatul strategic cu Statele Unite şi de apartenenţa la NATO sau, dacă vreţi, de apartenenţa la NATO şi în interiorul NATO de Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite, care nu îmbracă doar securitatea militară, îmbracă şi aspectele dezvoltării economiei româneşti, numai că acum ajungem să ne încurcăm: vrem cu China, vrem cu Statele Unite, vrem… creăm confuzie, prin atitudine, că mă îndoiesc că Statele Unite nu pot dezvolta programe IT sau de telefonie în România. De ce trebuie să ne vulnerabilizăm mi-e greu să înţeleg, dar nu aici este locul în care aş vrea să discut. Doar vă spun nedumeririle mele, însă sper că vocea şi consecvenţa mea vor domina aprecierile cu privire la România, chiar dacă au apărut şi alte opţiuni. Sper ca consecvenţa în acţiune a României să ne lase pe această axă fixată de mulţi ani. Hai să mergem la avion că voi aveţi de făcut controlul. Eu mă duc să mai fac o sesiune şi voi vă duceţi să vă faceţi controlul. E control la aeroport, nu? Ok. Eu mai am o sesiune după care vin după voi, şi mai mult despre regiune discutăm la Bucureşti. Aici, dacă putem spune ceva despre Summitul legat de securitatea nucleară ar fi foarte bine, că şi-ar da seama românii că este un lucru care preocupă şi un risc pe care ei nu-l simt – ştii, aici e problema cu riscurile nucleare. Omul de rând, nu numai în România, şi în Statele Unite şi în Japonia, şi în ţările fostei Uniuni Sovietice, unde sunt instalaţii atât de departe de standardele pe care le avem noi sau alte ţări europene sau Statele Unite. Populaţia nu realizează riscul unor accidente nucleare sau riscul terorist. Spre exemplu, uraniul de la noi, ars în reactoarele de la Cernavodă, pe urmă, devine extrem de radioactiv. Eu am văzut, am stat lângă o bară, n-am putut s-o ridic, lângă o bară de uraniu care se bagă în reactor. E aşa ca o… se bagă foarte multe bare şi ele ard, le porneşte reacţia apa grea. Dar, după ce arde în reactor, uraniul acela devine extrem de toxic, radioactiv. Dacă nu am avea securitatea necesară şi cantităţi de uraniu ars în reactoarele de la Cernavodă ar ajunge pe mâna teroriştilor, s-ar putea fabrica şi mici sau mai mari bombe nucleare, s-ar putea genera ori prin radioactivitate, ori prin utilizarea la un standard mai înalt, s-ar putea fabrica echipamente extrem de periculoase pentru oameni. Deci, oamenii nu realizează riscurile, de aceea şi un stat ca Germania spre exemplu şi-a propus să îşi reducă producţia nucleară, din cauza riscurilor şi a costurilor ridicate pentru menţinerea securităţii nucleare. Dacă este pe temă, uite am zis.

Întrebare: Cât ar costa creşterea nivelului (…) standard pentru România ?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, noi continuu adaptăm standardul nostru la zi, deci nu cât ar costa, mi-e greu să vă spun, însă tot timpul, în urma istoriei evenimentelor de peste tot din lume, toate statele serioase îşi ridică nivelul de securitate. Acum, să nu vă imaginaţi că se fac nu ştiu ce investiţii, dar se constată, spre exemplu, că este o vulnerabilitate la reactoarele de un anumit tip care, legat de temperatură, nu ştiu ce fac. S-a găsit soluţia acolo unde s-a constatat problema şi pe urmă se implementează la toate. Exact ca la accidentele din aviaţie: se constată că nu a ieşit trenul de aterizare la a 2.000-a încercare; se face ceva să nu se mai întâmple un astfel de accident. Deci nu discutăm de reacţie după accident de mari proporţii – Cernobîl, Fukuşima – ci discutăm despre reacţii şi la mici incidente, cum avem la Cernavodă. Aţi văzut, de multe ori se anunţă că s-a oprit Reactorul 1 sau Reactorul 2 în vederea unor remedieri la ştiu eu ce instalaţii. Imediat se comunică către toţi cei care au acelaşi tip de echipamente, se îmbunătăţeşte securitatea nucleară. Bun. Vă mlţumesc mult, vă doresc o zi bună.

FOTO // VIDEO // Veterean al războiului din Transnistria, CANDIDAT pentru Parlamentul European

lesco

Fostul deținut politic Alexandru Leșco, condamnat la 12 ani de închisoare de forțele separatiste transnistrene, este candidat pentru Parlamentul European pe listele Partidului Mișcarea Populară din Romănia.

La numai 3 luni de la înregistrare, partidul condus de Eugen Tomac, deputat ales în colegiul 2 Basarabia, are deja 10% în preferințele românilor.

Dosarele cu semnături (360.ooo) și lista candidaților PMP la alegerile europarlamentare din 25 mai a fost depusă luni, 24 martie, la Biroul Electoral Central. Pe primul loc se află europarlamentarul Cristian Preda, pe locul doi Siegfried Mureșan, iar pe locul trei, fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi.

Eugen-Tomac--In-2014--dreapta-va-fi-unita-sub-Traian-Basescu

Președintele PMP Eugen Tomac s-a arătat convins că echipa de profesioniști a PMP va primi votul oamenilor de bună credință, al tinerilor, al celor care platesc taxe și impozite și speră într-o societate mai buna. Deputatul a subliniat că PMP a aratat astfel că este un “partid credibil”, pentru că a reușit să strângă “mai mult decat partide cu 20 de ani de istorie”, referire directa la PDL, partid din care a demisionat  în urmă cu mult timp.

Fiica președintelui Traian Băsescu, cu toate că a strâns numărul de semnături necesare și ar fi putut candida ca independent, a decis să se alature PMP, dar să nu candideze la alegerile europarlamentare din 25 mai.

Alexandru Leșco s-a născut la 21 februarie 1955 în Coșernița, raionul Florești. Este un luptător pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul conflictului din Transistria, în care Federația Rusă a fost declarată stat agesor de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Leșco a fost arestat în Tiraspol în iunie 1992, alături de alți membri ai așa-numitului Grup Ilașcu, de forțele separatiste și condamnat la 12 ani de închisoare. A fost acuzat de crime de război și terorism și a fost găsit vinovat de uciderea unui demnitar al republicii separatiste cu scopul de a genera teroare și de utilizarea neautorizată a munițiilor și explozibililor. Alexandru Leșco a fost eliberat după ispășirea condamnării, la 2 iunie 2004.  Alexandru Leșco a primit cetățenia română în timpul detenției în Transnistria. La data de 3 iulie 2007, președintele României, Traian Băsescu, i-a decorat la Palatul Cotroceni pe Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov Popa cu Ordinul Naționa Steaua României în grad de Cavaler.

FLASH // Traian Băsescu: Decizia pentru Republica Moldova A FOST UNANIMĂ în Consiliul European

base azi

Decizia pentru devansarea semnării Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost luată cu unanimitate de voturi, a anunțat cu puțin timp în urmă președintele român Traian Băsescu, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Bruxelles.

Băsescu a mai precizat că l-a telefonat pe omologul său Nicolae Timofti și l-a informat despre conținutul deciziei.

Traian Băsescu a mai anunțat că lista demnitarilor din Federația Rusă și Crimeea suspuși sancțiunilor a fost mărită cu 11 persoane, dar nu a dat numele acestora, documentul urmând a fi publicat în această după-amiază pe site-ul oficial al instituției europene.

Reamintim că la Bruxelles a avut loc summitul de primăvară al Consiliului European. Consiliul European este o instituție a Uniunii Europene, format din liderii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii, Președintele Comisiei Europene și Președintele Consiliului European. Consiliul este  un organism strategic al Uniunii, cel care rezolvă crizele, și acționează ca o președinție colectivă a Uniunii Europene.

 

EXCLUSIV // Jurnaliști români, REȚINUȚI în Crimeea de militari ruși

colaj

O echipă a postului de televiziune Digi 24 din România a fost reținută în Crimeea. Corespondentul Laurențiu Rădulescu și operatorul Andrei Captarenco se aflau în trenul Odessa – Simferopol. În apropierea localității Armeansc, garnitura a fost oprită, pentru control, de forțele de autoapărare. Militarii purtau uniforme și cagule pe față.

ar

Rădulescu și Captarenco au fost urcați într-o mașină de teren Lada și ținuți cu fața în jos, pentru a nu vedea în ce direcție se îndreaptă. Operatorul Andrei Captarenco a relatat pentru deschide.md că deplasarea a durat aproximativ 15 minute. Au fost debarcați într-o tabără de campanie. Comportamentul militarilor, care nu aveau însemne pe uniformă, a fost dur, dar cei doi nu au fost agresați fizic. Inițial, militarii au vrut să le confiște echipamentul TV, dar și echipamentele de protecție, inclusiv vestele anti-glonț. După o perioadă, controlul discuției a fost preluat de un militar, probabil ofițer, după atitudine și modul de comandă, care a decis să le permită lui Laurențiu Rădulescu și Andrei Captarenco să se întoarcă în Odessa, și a dispus să nu le fie confiscate echipamentele.

În acest moment, echipa Digi 24 este pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Ucrainei, în punctul de control Calanceac.

Andrei Captarenco a lucrat pentru PRO TV Chișinău, apoi pentru PRO TV România. Cu echipa PRO a câștigat un ptestigios premiu internațional. Este vorba despre premiului Emmy pentru Stiri, pentru Campania sociala ProTv “Tu stii ce mai face copilul tau?”, despre copiii abandonati.

 

 

SUA și ALIAȚII EUROPENI pregătesc o APLICAȚIE MILITARĂ în Ucraina

trident

Cel puțin 1.300 de militari vor participa în iulie la o serie de aplicații militare, în regiunea ucrainiană Lvov, în apropiere de granița cu Polonia. Majoritatea trupelor sunt alocate de Statele Unite, dar vor mai trimite efective Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Canada, Georgia, Germania, Moldova, Polonia și Romania.

Numele de cod al aplicațiilor este Rapid Trident și fuseseră planificate înainte de escaladarea situației din Crimeea.

Statele Unite au anulat, în acest context, aplicațiile Atlas Vision 2014, care ar fu urmat să se desfășoare în comun cu trupele ruse, la Celyabinsk, în nord-estul Rusiei.

 

Consiliul European // Azi aflăm dacă INTRĂM MAI REPEDE ÎN EUROPA

conferinta

Preşedintele Traian Băsescu va participa azi şi mâine la reuniunea Consiliului European de primăvară de la Bruxelles şi la Summitul Partidului Popular European. 

Traian Băsescu a precizat încă de ieri, cu ocazia unei conferințe de presă comune, alături de omologul său, președintele Nicolae Timofti, că Uniunea Europeană nu trebuie să aibă încredere în promisiunile și angajamentele Federației Ruse. „Rusia nu se va opri aici”, a apreciat şeful statului. Prin urmare, a precizat Traian Băsescu, pentru a nu se repeta experiența Ucrainei, Republica Moldova să primească o perspectivă clară, de integrare europeană. Asta ar însemna ca autoritățile de la Chișinău să știe când vor semna Acordul de asociere și în cât timp va putea fi făcut pasul următor, aderarea deplină.

Subiectul principal al renuniunii, dincolo de partea Economică (Agenda UE 2020), va fi Ucraina. Este de așteptat că va fi anunțată o înăsprire a sancțiunilor împotriva Federației Ruse.

 

Un mafiot român A FOST ÎMPUȘCAT în Italia

sorin_udrea_bataie_lepa_brena_640x431_97125400

Interlopul timişorean Jean Sorin Crihan a fost împuşcat, ieri, cu două focuri de pistol într-o piaţă din localitate Desenzano del Garda de lângă Brescia, Italia. Potrivit presei italiene, preluată de evz.ro,  atacatorul, purta haine închise la culoare și glugă pe cap. Jean Crihan a fost implicat în scandalul cu liderul interlop Sorin Udrea de la barul Lepa Brena din Timișoara, după acest incident urmând bătaia de la barul Ibiza, când alt intrelop,  Tudor Stoiţi a ajuns cu o sabie înfiptă-n umăr la spital după o bătaie cu fraţii Gazibara.

Atacatorul lui l-a aşteptat pe Crihan la barul unde acesta obişnuia să vină. Cum acesta nu a apărut, s-a dus să îl caute și până la urmă cei doi s-au intersectat, pe drum.

Atacatorul misterios  a scos pistolul şi a tras trei focuri spre el, două împuşcături nimerindu-l. Arma folosită în atac a fost un pistol calibrul 7,65 mm. Gloanţele i-au provocat lui Jean Sorin Crihan răni în piept, umăr şi axilă, în urma lor victima căzând la pământ într-o baltă de sânge. Agresorul a ispărut la volanul unui minivan.

Conform bresciatoday.it, viaţa interlopului timișorean, internat acum la un spital din Brescia nu este în pericol.  Carabinierii au izolat zona, iar  criminaliştii au ridicat probe ADN de pe sticla de Coca Cola din care a băut atacatorul, încercând acum să stabilească identitatea atacatorului. De asemenea, sunt studiate imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonă, pentru identificarea agresorului românului.