Tag Archives: cetatenie

“Legea cetăţeniei va fi modificată; Transcrierea certificatelor de naștere nu se va face doar la București”

310276_231949403531332_520953902_n

Legea cetăţeniei va fi modificată astfel încât etnicii români din afara țării sa poata deveni cetățeni ai României. Declarația îi aparține senatorului român Viorel Badea și a fost făcută în cadrul unui interviu pentru Info Prut.

Este foarte important să modificăm această Lege a cetățeniei române, astfel încât etnicii români din afara țării să poată deveni cetățeni ai României.

De asemenea, aștept să fie votat proiectul care prevede ca transcrierea certificatelor de naștere pentru noii cetățeni români să nu se facă numai la București, ci și la birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie, a declarat senatorul.

Referindu-se la dreptul la muncă în România pentru românii care traiesc în jurul țării, Viorel Badea a spus ca urmează sa fie depuse proiecte legislative care ar oferi un permis de muncă special:

Nu în ultimul rând, urmează să depunem proiecte legislative referitoare la dreptul la muncă în România pentru românii care trăiesc în jurul țării noastre, indiferent dacă sunt sau nu cetățeni români. Ar fi vorba de un permis de muncă special, a precizat Viorel Badea.

 

Cetăţenia europeană poate fi şi cumpărată

0,,16646049_303,00

Dacă banii nu aduc neapărat fericirea, măcar oferă deţinătorilor şansa intrării pe uşa din dos în familia celor cu paşaport european. Ciprul este doar una din aceste căi lăturalnice de acces într-un spaţiu rîvnit.

Uniunea Europeană stîrneşte sentimente contradictorii: este vorbită de rău, dar mai toţi sunt bucuroşi să facă parte din tot mai numeroasa ei familie. Numărul cetăţenilor cu paşaport european sporeşte nu doar prin aderarea ţării lor la Uniune ci şi prin darea de mînă pe care unii dintre ei o au, fără a fi neapărat originari din statele membre. Ei îşi pot cumpăra cetăţenia europeană, sau ea le poate fi acordată, ca răsplată sau despăgubire. În acest din urmă caz, Ciprul este adresa potrivită. Înainte de criză, condiţia ca aspirantul la un paşaport cipriot, deci european, să-l şi obţină, era extrem de selectivă: depunătorul trebuia să fi avut depuse cel puţin 15 milioane de euro în băncile cipriote, pe o durată minimă de 5 ani. Criza a dus la o scădere a preţurilor, aşa încît, a anunţat recent preşedintele ţării Nikos Anastasiades, 3 milioane de euro ajung spre a avea în buzunar noul paşaport care netezeşte posesorului calea unor afaceri promiţătoare în Europa.

Această subită generozitate a autorităţilor din insula anticei zeiţe a frumuseţii are virtuţi sedative: spiritele magnaţilor ruşi care au pierdut odată cu criza astronomice sume la băncile cipriote, trebuie calmate.

Deşi dubioase, aceste reguli ale acordării cetăţeniei europene contra cost sunt practicate şi în alte state ale Uniunii. Ele devin de-a dreptul scandaloase ştiind că cetăţeni din terţe ţări, care lucrează, care şi-au creat o existenţă, un rost de viaţă pe teritoriul Uniunii, aşteaptă ani la rînd obţinerea paşaportului european. Nu mai puţin surprinzătoare este varietatea criteriilor după care fiecare stat al UE acordă străinilor, cetăţenia.

Într-un dialog cu Deutsche Welle, liderul ecologist, euro-deputatul, Jan Philipp Albrecht, a pledat în favoarea unor criterii unitare în toate statele membre ale Uniunii. Pe bună dreptate. Pînă în anul 2001 în Irlanda se putea obţine uşor cetăţenia. La ora actuală doar o garanţie în valoare de 500.000 de euro, prin investiţii în domeniul public, în educaţie, sectorul medical, artă şi sport, este preţul unei permisiuni de şedere. În Portugalia, cumpărarea unui imobil de cel puţin 160.000 de euro îi oferă amatorului obţinerea rîvnitului document. Spania intenţionează să aplice metoda portugheză. Ungaria condiţionează acordarea noului buletin de identitate de achiziţionarea, de către cei interesaţi, a unor obligaţiuni de stat. În mai toate statele UE, străinii sunt originari din ţările emergente, din Rusia, China, India.

Ţara care recurge oficial şi elegant la servicii publicitare şi de consultanţă este Austria. Acolo îşi are sediul celebra firmă „Henley&Partners”. Condiţiile impuse de Austria viitorilor deţinători ai unui paşaport european sunt legale, nobile şi restrictive. Persoana trebuie să se fi distins prin performanţe cu totul ieşite din comun în interesul Republicii. Între aceştia, se numără, de pildă, un investitor saudit şi soprana rusă, Anna Netrebko.

In schimb, cetăţenii de rînd care urmează căile bătătorite ale obţinerii unui paşaport austriac, au cele mai dificile oprelişti de înfruntat în republica din Alpi. Profesorul Dietrich Tränhardt, de la Universitatea din Münster, expert în domeniul migraţiei, recunoaşte că banii, averile, investiţiile sunt cheile ce deschid cel mai uşor uşile Uniunii.

Expertul german nu crede că politica de încetăţenire a străinilor în Uniunea Europeană se va modifica foarte curînd. Fiindcă, sub impactul crizei, chestiunea este dezbătută doar în culise şi cu maximă precauţie.

Articol Deutsche Welle

STUDIU SOROS: Peste 323.049 de moldoveni au solicitat cetățenia română

pasaport-romania

Fundația Soros România a publicat raportul „Redobândirea cetățeniei române: o politică ce capătă viziune?”, prin care continuă activitatea de monitorizare a politicilor publice în domeniul redobândirii cetățeniei române de către persoanele din teritoriile pierdute după al doilea război mondial.

Tema cetățeniei este urmărită în principal din perspectiva drepturilor fundamentale. România recunoaște cetățenia prin naștere și Constituția prevede expres că aceasta nu poate fi retrasă. Deposedarea abuzivă de cetățenie a unui număr mare de români este o nedreptate istorică ce trebuie îndreptată. De asemenea, din perspectiva bunei guvernări, Fundația Soros monitorizează felul în care statul român reușește sau nu să implementeze o măsură asupra căreia există un rar consens politic. Nu în ultimul rând, este vorba de o temă foarte actuală în plan european din perspectiva posibilității ca noii cetățeni să emigreze în alte țări membre UE.

Raportul constată stabilizarea legislației în domeniul acordării și redobândirii cetățeniei române. Modificările operate în legislație în 2009-2010 au avut rolul de a stabiliza textul legii și indică o maturizare, conceptualizare și cristalizare a politicii de redobândire a cetățeniei române, care conferă, în definitiv, o viziune de ansamblu a statului român în acest domeniu.

Modificările mai recente au avut rolul de a eficientiza procedurile administrative. Ca urmare a acestor schimbări, procedura de redobândire a cetățeniei s-a îmbunătățit vizibil. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) funcționează mai eficient și mai transparent, însă este în continuare afectată de lipsa de personal.

Persistă probleme administrative majore cum ar fi solicitarea cazierului românesc, care pare a fi desprinsă dintr-o piesă absurdă: petentul merge, pe timpul și cheltuiala lui, la un ghișeu al statului român să ridice o hârtie pe care o duce la alt ghișeu al statului.

Transcrierea actelor, după depunerea jurământului, poate dura nepermis de mult. O persoană care se înregistrează azi la Primăria Sectorului 1 este programată pentru anul 2016. Pare că statul dorește ca primul contact al noilor cetățeni cu birocrația să fie unul de neuitat.

Numărul total de dosare de solicitare a cetățeniei soluționate între 1991 și 2012 inclusiv este de 323.049 , iar practica actuală sugerează că este vorba aproape în totalitate de răspunsuri pozitive (prin dosare soluționate se înțelege dosare care au primit o decizie finală, fie pozitivă, de acordare a cetățeniei, fie negativă, de respingere a acordării acestei cetățenii).

Numărul total de cereri înregistrate, până la sfârșitul lui 2012, este de 449.783, ceea ce înseamnă că mai sunt încă aproximativ 125.000 de dosare ce își așteaptă răspunsul. Totuși, în 2012 s-a înregistrat primul an de scădere a numărului de cereri depuse anual, de la 100.845 în 2011 la 87.015.

O noutate asupra căreia atrage atenția prezentul studiu privește copiii minori. Astfel, un dosar poate să includă pe lângă adultul care a făcut cererea și unul sau mai mulți copii minori. Din păcate, ANC nu ține registre separate pentru copiii minori, astfel că nu se poate calcula cu exactitate numărul total de noi cetățeni. Este însă firesc să presupunem că cel puțin o parte dintre beneficiarii adulți au și copii minori (minim un sfert, dacă se respectă distribuțiile demografice).

Luând în considerare potențialele răspunsuri negative și chestiunea minorilor, Fundația Soros estimează că numărul total de persoane (adulți și minori) care au redobândit cetățenia română după 1991 este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adaugă un potențial de 150.000 doar din dosarele deja înregistrate.

Ar fi însă o eroare să credem se creadă – așa cum sugerează o parte a presei occidentale – că aceste persoane se grăbesc să emigreze. Cei mai mulți solicitanți depun jurământul de onoare la Ambasada de la Chișinău sau la consulatele din Bălți și Cahul, lucru care de fapt înseamnă că își vor păstra cel mai probabil reședința în Republica Moldova. Doar cei care își doresc stabilirea reședinței în România pot depune jurământul la sediul ANC din București. Or, numărul acestora este de doar 5.063 în 2011 și 2.671 în 2012. Mai mult, datele arată că foarte probabil fluxul de petenți s-a mutat la consulatele României din Republica Moldova, unde se înregistrează o creștere a numărului de dosare înregistrate. Fundația Soros își propune să îl studieze în detaliu în perioada următoare procedura de depunere a dosarelor la consultate.

Fundația Soros România susține relevanța temei cetățeniei chiar într-o Europă unită, lucru confirmat și de instituțiile Uniunii Europene, care au declarat anul 2013 „Anul European al Cetățenilor”.

Aproape 11 milioane de imigranţi ilegali ar putea să obţină cetăţenia SUA

senatori

Un grup de opt senatori americani, deopotrivă democraţi şi republicani, a dat publicităţii un plan de reformă fundamentală a sistemului de imigraţie, în temeiul căruia circa 11 milioane de imigranţi ilegali ar putea să obţină cetăţenia americană, după cum relatează Agerpres.

În acelaşi timp, acest proiect prevede înăsprirea controalelor la graniţa Statelor Unite ale Americii, conform agenţiei de presă menţionate.

Senatorii şi-au prezentat planul cu o zi înainte ca preşedintele Barack Obama să-şi facă public propriul proiect de reformă.

Potrivit observatorilor, atitudinea dură a conservatorilor în această chestiune reduce foarte mult şansele de campanie a republicanilor.

Senatorul democrat de New York, Charles Schumer, şi-a exprimat speranţa luni, într-o conferinţă de presă, că proiectul de lege elaborat de către grupul de senatori va fi aprobat de Senat către sfârşitul primăverii sau începutul verii.

La rândul său, senatorul de Arizona, John McCain, a estimat că ‘nu este uşor, dar această reformă este posibil să fie pusă în aplicare’.

‘Cred că putem cu toţii fi de acord că nu este în interesul ţării noastre ca aceste persoane să se ascundă în continuare. Să înfiinţăm atunci un sistem care să le permită să iasă din umbră, ca să îşi poată facă datoria faţă de societate şi să poată satisface acele cerinţe necesare unor buni cetăţeni’, a declarat el, într-o pledoarie pentru respectivul proiect de reformă.

Senatorul John McCain a pledat şi înainte, făcând opoziţie în propriul partid, pentru acordarea cetăţeniei imigranţilor ilegali.

Această reformă prevede acordarea dreptului de şedere permanentă, iar apoi cetăţenie deplină pentru imigranţii aflaţi deja pe teritoriul SUA şi chiar accelerarea acestui proces pentru cei abia veniţi în Statele Unite având şi un copil.

Concomitent vor fi înăsprite controalele la frontieră şi monitorizarea celor care au intrat în SUA cu vize de student, turistică sau temporară.

Mai mulţi parlamentari conservatori au calificat acest proiect de reformă drept o ‘amnistie’ pentru infractori.