Tag Archives: criza

Parlamentul cipriot a aprobat planul de salvare

Cyprus parliament votes on bank levy

Parlamentul cipriot a aprobat marţi, cu un rezultat strâns, planul de salvare financiară a ţării, care prevede primirea unui împrumut de 10 miliarde de euro cu condiţia aplicării unor reforme şi a unor măsuri de austeritate, informează Agerpres.

Acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Centrală Europeană (BCE) a fost adoptat de 29 deputaţi, în timp ce alţi 27 au votat împotrivă, potrivit imaginilor de la vot transmise în direct de televiziunea privată Sigma.

Deputaţii partidului la putere Disy (dreapta), cei ai partenerului de centru Diko şi singurul parlamentar al formaţiunii Evroko (centru) au aprobat planul. Partidele Akel (comunist) şi Edek (social democrat), un ales al Verzilor şi doi independenţi au votat împotrivă.

Este un acord potrivit căruia ‘sectoarele cele mai slabe ale societăţii vor fi nevoite să facă sacrificii dureroase la fel ca şi restul societăţii. Este singura metodă de a evita falimentul şi de a avea perspectiva stabilizării navei noastre în aceste ape tulburi’, a declarat preşedintele Disy, Averoff Neophytou.

Planul prevede o contribuţie de 13 miliarde de euro a Ciprului. O parte din această sumă va proveni din impozitarea cu până la 60 % a depozitelor bancare de peste 100.000 de euro din principala instituţie bancară din insulă, Bank of Cyprus. Cea de-a doua bancă importantă, Laiki, va fi lichidată.

Conform planului de salvare, Ciprul va trebui, de asemenea, să mărească impozitele, să diminueze numărul funcţionarilor publici şi să privatizeze anumite societăţi publice. Totodată, impozitul pe societăţi va creşte de la 10% la 12,5%.

Cetăţenia europeană poate fi şi cumpărată

0,,16646049_303,00

Dacă banii nu aduc neapărat fericirea, măcar oferă deţinătorilor şansa intrării pe uşa din dos în familia celor cu paşaport european. Ciprul este doar una din aceste căi lăturalnice de acces într-un spaţiu rîvnit.

Uniunea Europeană stîrneşte sentimente contradictorii: este vorbită de rău, dar mai toţi sunt bucuroşi să facă parte din tot mai numeroasa ei familie. Numărul cetăţenilor cu paşaport european sporeşte nu doar prin aderarea ţării lor la Uniune ci şi prin darea de mînă pe care unii dintre ei o au, fără a fi neapărat originari din statele membre. Ei îşi pot cumpăra cetăţenia europeană, sau ea le poate fi acordată, ca răsplată sau despăgubire. În acest din urmă caz, Ciprul este adresa potrivită. Înainte de criză, condiţia ca aspirantul la un paşaport cipriot, deci european, să-l şi obţină, era extrem de selectivă: depunătorul trebuia să fi avut depuse cel puţin 15 milioane de euro în băncile cipriote, pe o durată minimă de 5 ani. Criza a dus la o scădere a preţurilor, aşa încît, a anunţat recent preşedintele ţării Nikos Anastasiades, 3 milioane de euro ajung spre a avea în buzunar noul paşaport care netezeşte posesorului calea unor afaceri promiţătoare în Europa.

Această subită generozitate a autorităţilor din insula anticei zeiţe a frumuseţii are virtuţi sedative: spiritele magnaţilor ruşi care au pierdut odată cu criza astronomice sume la băncile cipriote, trebuie calmate.

Deşi dubioase, aceste reguli ale acordării cetăţeniei europene contra cost sunt practicate şi în alte state ale Uniunii. Ele devin de-a dreptul scandaloase ştiind că cetăţeni din terţe ţări, care lucrează, care şi-au creat o existenţă, un rost de viaţă pe teritoriul Uniunii, aşteaptă ani la rînd obţinerea paşaportului european. Nu mai puţin surprinzătoare este varietatea criteriilor după care fiecare stat al UE acordă străinilor, cetăţenia.

Într-un dialog cu Deutsche Welle, liderul ecologist, euro-deputatul, Jan Philipp Albrecht, a pledat în favoarea unor criterii unitare în toate statele membre ale Uniunii. Pe bună dreptate. Pînă în anul 2001 în Irlanda se putea obţine uşor cetăţenia. La ora actuală doar o garanţie în valoare de 500.000 de euro, prin investiţii în domeniul public, în educaţie, sectorul medical, artă şi sport, este preţul unei permisiuni de şedere. În Portugalia, cumpărarea unui imobil de cel puţin 160.000 de euro îi oferă amatorului obţinerea rîvnitului document. Spania intenţionează să aplice metoda portugheză. Ungaria condiţionează acordarea noului buletin de identitate de achiziţionarea, de către cei interesaţi, a unor obligaţiuni de stat. În mai toate statele UE, străinii sunt originari din ţările emergente, din Rusia, China, India.

Ţara care recurge oficial şi elegant la servicii publicitare şi de consultanţă este Austria. Acolo îşi are sediul celebra firmă „Henley&Partners”. Condiţiile impuse de Austria viitorilor deţinători ai unui paşaport european sunt legale, nobile şi restrictive. Persoana trebuie să se fi distins prin performanţe cu totul ieşite din comun în interesul Republicii. Între aceştia, se numără, de pildă, un investitor saudit şi soprana rusă, Anna Netrebko.

In schimb, cetăţenii de rînd care urmează căile bătătorite ale obţinerii unui paşaport austriac, au cele mai dificile oprelişti de înfruntat în republica din Alpi. Profesorul Dietrich Tränhardt, de la Universitatea din Münster, expert în domeniul migraţiei, recunoaşte că banii, averile, investiţiile sunt cheile ce deschid cel mai uşor uşile Uniunii.

Expertul german nu crede că politica de încetăţenire a străinilor în Uniunea Europeană se va modifica foarte curînd. Fiindcă, sub impactul crizei, chestiunea este dezbătută doar în culise şi cu maximă precauţie.

Articol Deutsche Welle

Preşedintele Ciprului şi şeful Băncii Centrale ameninţaţi cu moartea

Cypriot President Nicos Anastasiades address the people of Cyprus
Nicos Anastasiades, Preşedintele Republicii Cipru

Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, şi şeful Băncii Centrale, Panicos Demetriades, au primit ameninţări cu moartea pentru impozitarea depunerilor bancare de peste 100.000 de euro în cele mai mari două bănci din insulă, relatează canalul de televiziune Sigma, care citează un mesaj primit de ziarul Politis, semnat de un ‘grup de salvare a conturilor’, transmite Agerpres.

‘Vă avertizăm că nu este o cacealma. Vom începe cu nepoţii voştri, iar apoi ne vom ocupa de copii, iar pe voi vă vom lăsa la urmă, ca să simţiţi aceeaşi durere pe care o resimţim noi’, se afirmă în mesajul de ameninţare, în care se afirmă că grupul de ‘răzbunători’ nu aparţine niciunui partid politic sau organizaţii. ‘Jurăm că veţi muri’, se mai spune în scrisorile de ameninţare, care cer stoparea de îndată a impozitării depunerilor bancare.

Potrivit aceluiaşi text, ‘grupul nostru acţionează pe întreg teritoriul Ciprului şi îi va pedepsi pe toţi cei care au adus ţara la actuala situaţie’.

Redacţia de la Politis a predat mesajul poliţiei, care a declanşat deja o investigaţie.

Nu este prima oară când guvernatorul Băncii Centrale din Cipru este ameninţat cu moartea. El şi-a trimis deja soţia şi copii în străinătate, chiar dacă a fost nevoit să-i retragă de la şcoală.

PROTESTE EXTREME ÎN Bulgaria: Şase persoane ŞI-AU DAT FOC

photo_verybig_109833_13945400

Un bărbat de 41 de ani şi-a dat foc în oraşul bulgar Silistra, devenind a şasea persoană care protestează în acest fel faţă de sărăcia şi corupţia care au dus la demisia guvernului. Bărbatul al cărui nume nu a fost dat publicităţii era şomer, avea un copil şi fusese internat la un spital din Varna, scrie Realitatea.

Cazul bărbatului care şi-a dat foc la Silistra nu este unul singular. Cu doar două zile înaintea, un altul, de 59 de ani, din localitatea Bobovdol şi-a dat şi el foc în semn de protest. Iar înaintea lui, alte trei persoane au murit după ce s-au autoincendiat.

“Până acum nu am avut un precedent în istoria noastră ca oamenii să se manifeste atât de radical împotriva ordinii sociale existente dându-şi foc. Aşa ceva nu poate fi explicat prin vreo caracteristică naţională”, a spus Haralan Alexandrov, antropologist.

Moartea lui Plamen Goranov, un fotograf şi alpinist în vârstă de 36 de ani, a şocat în mod special populaţia. El a devenit simbolul protestelor extreme care au cutremurat ţara în ultimele săptămâni. Autoincendierea, care atrage după sine o moarte cumplit de dureroasă, a devenit o formă supremă de protest politic şi social.

Oamenii se plâng de veniturile foarte mici, dar mai importante par să devină acuzaţiiile aduse politicienilor privind menţinerea unui sistem corupt în întreaga perioadă ce a trecut de la prăbuşirea comunismului în 1989.

Delegaţia Ciprului pleacă de la Moscova, negocierile au eşuat

arabnews.com
arabnews.com

Ministrul de finanţe cipriot Michael Sarris urmează să părăsească vineri Moscova, unde s-a aflat în ultimele două zile pentru a negocia o asistenţă financiară pentru ţara sa, dar pe care nu a reuşit să o obţină.

Surse din delegaţia cipriotă au declarat agenţiei de presă Reuters că, în cele două zile de negocieri, Sarris nu a reuşit să obţină acordul Moscovei privind prelungirea unui credit mai vechi şi un nou pachet de asistenţă financiară.

Discuţiile purtate cu ministrul rus de finanţe Anton Siluanov s-au încheiat fără niciun acord privind extinderea împrumutului de 2,5 miliarde de euro, a cărui scadenţă începe în 2016, transmite Agerpres.

‘Eu cred că nu putem obţine sprijinul pe care l-am fi dorit să-l primim’, a declarat Sarris, într-un interviu pentru Bloomberg. ‘Dar noi trebuie să plecăm pentru că situaţia se agravează’ acasă, a afirmat ministrul cipriot, care declara iniţial că nu va părăsi Moscova până când va ajunge la un acord cu partea rusă.

La rândul său agenţia de presă RIA Novosti scrie că ‘Moscova nu s-a arătat interesată de propunerile Ciprului’.

Ministrul rus Anton Siluanov a declarat că joi a fost ultima rundă de negocieri cu partea cipriotă. În principal, propunerea delegaţiei cipriote a vizat crearea unei companii de stat, care să deţină active ale unor zăcăminte de gaze din apele insulei, şi posibilitatea ca investitorii ruşi să cumpere ulterior o parte din aceste active. Investitorii ruşi au examinat oferta, însă nu şi-au manifestat interesul, a mai spus Siluanov.

O sursă de la Moscova, apropiată negocierilor ruso-cipriote, a declarat pentru Interfax că există puţine informaţii cu privire la zăcămintele de gaze din apele teritoriale ale insulei. ‘Ei /ciprioţii/ ne-au propus să participăm la o licitaţie pentru prospecţiuni ale unor zăcăminte de gaze, dar nu este clar ce fel de câmpuri sunt acestea, se impun lucrări aprofundate de viitor’, a afirmat sursa Interfax.

În acelaşi timp, Turcia a protestat deja în legătură cu posibilitatea ca Cipru să înceapă de unul singur exploatarea potenţialele zăcăminte de gaze din apele teritoriale ale insulei, insistând că resursele naturale aparţin deopotrivă comunităţii greceşti şi turce din insula mediteraneană.

În Cipru, parlamentul a anunţat că va sprijini planul guvernului de salvare a economiei, indiferent dacă Eurogrupul va aproba sau nu aceste măsuri, după cum a declarat preşedintele legislativului de la Nicosia, Yiannakis Omirou. El nu a exclus posibilitatea ca Ciprul să caute o soluţie ‘fără umbrela troicii’ de creditori şi fără asistenţa instituţiilor europene.

‘Măsurile pe care le vom aproba vor asigura cel puţin drepturile suverane ale Republici Cipru’, a afirmat Yiannakis Omirou, excluzând în acelaşi timp posibilitatea ca Cipru să părăsească zona euro şi Uniunea Europeană.

Dezastru în Spania: Peste 5 milioane de şomeri

miners_32130400

Spania numără, pentru prima oară, peste 5 milioane de şomeri, după ce în luna februarie şi-au pierdut locurile de muncă aproape 60.000 de persoane, după cum transmite postul public de televiziune. Datele sunt cele furnizate lunar de Ministerul spaniol al Muncii, potrivit datelor şomerilor înregistraţi la birourile de ocupare a forţei de muncă, notează realitatea.net.

Numărul total al şomerilor înregistraţi în Spania se ridică la 5.040.222, iar în luna februarie şi-au pierdut slujbele peste 59.000 de persoane. În decurs de un an, numărul şomerilor Spaniei a crescut cu aproape 7%, iar de la începutul anului, rata şomajului a crescut cu 1,19%.

La sfârşitul lunii ianuarie, datele Sondajului asupra populaţiei active (EPA), publicate la fiecare trei luni de Institutul spaniol de statistică (INE) indicau că numărul şomerilor se ridică la 5.965.400 de persoane în Spania, rata şomajului ajungând la 26,02% din populaţia aptă de muncă. Cifrele EPA, adunate şi publicate trimestrial, sunt în general mai mari decât cele publicate lunar de Ministerul spaniol al Muncii şi Securităţii Sociale, din cauza unei metodologii diferite. În vreme ce primele sunt adunate potrivit unui sondaj în rândul unui eşantion reprezentativ, cele din urmă corespund datelor oficiale ale şomerilor înregistraţi ca atare.

Alegerile din Italia au aruncat ţara şi zona euro din nou în criză

guardian.co.uk
guardian.co.uk

Alegerile din Italia au adus incertitudini politice cu potenţial exploziv pentru întreaga zonă euro şi pe prima scenă a politicii italiene un miliardar înconjurat de scandaluri de corupţie şi sexuale, Silvio Berlusconi, şi un comic condamnat pentru omucidere, Beppe Grillo, titrează Ziarul Financiar.

Alegerile au fost câştigate la limită de coaliţia pro-reformă a fostului comunist Pier Luigi Bersani, dar nicio formaţiune nu a obţinut suficiente voturi pentru a guverna singură. Niciun partid nu pare dornic să încheie alianţe, iar incertitudinile astfel create au fost hotărât penalizate de pieţe.

Marile burse europene au scăzut cu până la 2,5% ieri, euro s-a depreciat faţă de dolar, iar costurile de finanţare ale Italiei şi Spaniei au început să crească. Bursa italiană era aseară în scădere cu 5%.

Greva medicilor şi angajaţilor din transport la Atena

Angajaţii din transportul public din capitala Greciei au intrat joi într-o grevă de 24 de ore, îngreunând traficul în Atena şi la periferie, în timp ce spitalele funcţionează doar cu personalul de la urgenţă după ce medicii au intrat şi ei în grevă, informează Agerpres.

În Atena nu circulau joi autobuzele, trenurile de navetişti şi tramvaiele, în timp ce angajaţii de la docuri au început o grevă de 48 de ore blocând transportul cu feribotul pentru două zile. Medicii din spitale şi angajaţii de pe ambulanţă se află de asemenea în grevă joi.

Sindicatul funcţionarilor publici a chemat la o grevă de trei ore în toate serviciile publice începând de la prânz în semn de solidaritate.

Muncitorii protestează în Grecia în legătură cele mai recente măsuri de austeritate, în cadrul cărora unii ar urma să-şi piardă aproximativ 25% din salariu. Ţara se află într-o criză financiară severă de la sfârşitul anului 2009 şi depinde de ajutoarele financiare internaţionale pentru a evita intrarea în insolvenţă.

Grecia primește o nouă tranșă de 9,2 miliarde de euro

euros in greece

Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat următoarea tranşă, de 9,2 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 130 miliarde euro convenit cu Grecia, cea mai mare parte din bani urmând să fie utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene.

Tranşa a fost aprobată luni seară fără întârzieri, indicând încrederea liderilor europeni în capacitatea Atenei de a continua programul de austeritate şi reformă economică.

Din cele 9,2 miliarde euro avizate luni, 7,2 miliarde euro vor fi transferate sub formă de obligaţiuni, pentru recapitalizarea băncilor elene, iar 2 miliarde euro vor fi distribuite în numerar pentru a finanţa bugetul guvernului grec, potrivit Mediafax cu referire la Bloomberg.

 

Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat în decembrie o tranşă de 49,1 miliarde euro către Grecia, care va fi transferată în etape până în luna martie şi înglobează mai multe plăţi amânate din vara anului trecut, când negocierile cu instituţiile financiare internaţionale au fost întrerupte de tensiunile politice din perioada alegerilor generale.

 

Odată cu reorganizarea programului de finanţare, Grecia a primit încă doi ani, până în 2016, pentru a aduce deficitul bugetar în limitele convenite cu UE şi FMI.

 

Grecia a primit în decembrie 34,3 miliarde euro, sumă care include fonduri pentru recapitalizarea băncilor, şi va încasa în februarie şi martie 5,6 miliarde euro, în două tranşe, fonduri care vor fi utilizate pentru acoperirea necesităţilor bugetare. FMI contribuie separat în perioada ianuarie-martie cu 3 miliarde euro.

 

Guvernul elen a semnal anul trecut acordul de 130 miliarde euro, în prelungirea unui program de 110 miliarde euro convenit în 2010. Cea de-a doua intervenţie internaţională a inclus cea mai mare restructurare de datorii de stat din istorie, creditorii privaţi ai Greciei ştergând 100 miliarde euro din creanţe.