Tag Archives: iran

Astăzi au loc alegerile în Iran

europalibera.org
europalibera.org

Iranul îşi alege astăzi preşedintele după o campanie controlată de putere, care pune capăt erei Ahmadinejad, marcată de opt ani de confruntare cu Occidentul asupra dosarului nuclear şi de sancţiunile care au plonjat ţara într-o criză economică.

Pretendenţii sunt Ali Akbar Velayati şi Said Jalili, doi consilieri apropiaţi ai Ghidului, actualul primar al Teheranului Bagher Ghalibaf, un tehnocrat cu trecut militar şi poliţienesc, moderatul Hassan Rohani care a surprins prin discursul său ofensiv şi fostul şef al Gardienilor Revoluţiei Mohsen Rezai. Ultimul candidat aflat în cursă, moderatul Mohammad Gharazi, fost ministrul al Comunicaţiilor, este considerat ca având foarte puţine şanse. Alţi doi candidaţi s-au retras în această săptămână. În lipsa unui câştigător cu 50% + 1 din voturi, un al doilea tur de scrutin se va desfăşura pe 21 iunie.

Constituţia îi interzice lui Ahmadinejad să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.

Campania a fost monotonă: au fost trei dezbateri televizate cu format foarte strict, practic niciun afiş în ţară, unde reuniunile publice ale militanţilor sunt interzise.

Mir Hossein Moussavi şi Mehdi Karroubi, liderii mişcării de contestare din 2009, care sunt de doi ani consemnaţi la domiciliu, s-au invitat totuşi la dezbatere, cu slogane care cereau eliberarea lor la funeraliile unui lider religios reformator.

În iunie 2009, Republica Islamică a fost afectată de manifestaţii împotriva realegerii contestate a lui Mahmoud Ahmadinejad, reprimate sever.

În acest an, Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, vrea “alegeri ordonate, calme şi fără contestări”, comentează Alireza Nader, cercetător la centrul american RAND corporation.

Washingtonul şi Parisul au denunţat “lipsa de transparenţă” a procesului de selecţie a celor opt candidaţi, dintre care cinci conservatori mai mult sau mai puţin apropiaţi Ghidului, realizat de Consiliul Gardienilor Constituţiei.
Această instanţă, controlată de ultrareligioşi, l-a exclus pe fostul preşedinte moderat Akbar Hashemi Rafsandjani (1989-1997) şi pe candidatul susţinut de Ahmadinejad, Esfandiar Rahim Mashaei.

 

 

 

Samsung blochează accesul Iranului la aplicaţii

Galaxy-Note-ii

Utilizatorii iranieni de aplicaţii mobile Samsung au declarat că această companie i-a anunţat că nu vor mai avea acces la magazinul ei online începând cu 22 mai, transmite Agerpres.

Măsura este văzută ca parte a sancţiunilor internaţionale impuse ţării pentru programul ei nuclear controversat. Occidentul a impus sancţiuni bancare şi de asigurări Iranului, deoarece îl suspectează că urmăreşte să obţină arme nucleare, o acuzaţie respinsa de Teheran.

Samsung afirmă că nu poate oferi accesul în Iran la magazin, cunoscut sub numele de Samsung Apps, din cauza “barierelor legale”. El şi-a cerut scuze clienţilor într-un comunicat prin email văzut de AP.

Cutremur puternic în Iran în apropiere de o centrală nucleară

201349124826256734_20

Un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter s-a produs marti in Iran, cu epicentrul la 100 de kilometri de centrala nucleara de la Bushehr.

Seismul s-a produs la o adancime de 10 kilometri, informeaza USGS.

La 100 de kilometri est de epicentrul seismului se afla Bushehr, unde se afla o centrala nucleara. Potrivit primelor informatii, centrala nu a fost afectata.

Seismul s-a produs la 95 de kilometri sud-vest de Firuzabad si 125 de kilometri sud de Kazerun. Potrivit unor rapoarte, seismul s-a simtit si in Bahrain, Dubai, Qatar si Arabia Saudita. In decurs de o ora au avut loc cinci replici puternice, notează ziare.com.

Televiziunea iraniana de stat a anuntat ca trei persoane au decedat, fara a oferi alte detalii.

Iranul a inaugurat două mine de uraniu capabile să producă anual 60 de tone de “yellow cake”

iran_-_nucleare_ok

Iranul a inaugurat marţi două mine de uraniu, care vor alimenta un nou complex de producere de “yellow cake”, în provincia Yazd (centru), a anunţat televiziunea de stat.

Potrivit Mediafax, cele două mine se află la Sagand, la aproximativ 100 de kilometri de noul complex, construit la Ardakan. Acesta va avea o capacitate de producţie anuală de aproximativ 60 de tone de yellow cake, un concentrat de uraniu utilizat ulterior pentru producerea uraniului îmbogăţit, potrivit televiziunii.

Producătorii filmului “Argo”, dați în judecată

argo-300x336

Se pare că succesul de care se bucură acest film a determinat autoritățile iraniene să acționeze, susținând ca Ben Affleck a făcut propaganda împotriva Iranului, iar filmul fiind o “reclamă pentru CIA”. Mai mult, Mohammad Hosseini, ministrul Culturii și al Orientării Islamice a declarat că “Acestui film anti-Iran îi lipsește valoarea artistică”.

Cu toate că filmul “Argo” este inspirat dintr-o întâmplare adevarată, anume criza ostaticilor americani de la Teheran – 1979, iranienii spun că Ben Affleck a “deformat realitatea și a creat scene false”.

Iranul, la doar jumătate de an de o bombă nucleară

fb09b4747b85d7095fca2207925b5709_87c28df148
evz.ro

 

Iranul dispune de toate componentele necesare pentru fabricarea unei arme nucleare în următoarele patru-şase luni, a avertizat ieri directorul Institutului israelian pentru studii de securitate naţională (INSS) Amos Yadlin.

Yadlin, fost şef al serviciului de informaţii militare israeliene, a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă la Tel Aviv, ce a fost dedicată evaluării perspectivelor strategice ale Israelului din punctul de vedere al INSS.

El a explicat că mai este nevoie de un singur ordin pentru trecerea la faza superioară a programului nuclear iranian. Dacă acest ordin va fi dat, atunci în cel mult jumătate de an iranienii ar putea obține arma nucleară, scrie evz.ro cu referire la Jerusalem Post.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu declarase anterior că, până în vară, în actualul ritm, Iranul ar putea ajunge la un nivel mediu de îmbogăţire a uraniului, după care îi va lua doar câteva luni sau săptămâni pentru a obţine uraniu suficient pentru prima bombă atomică.

Statele Unite ale Americii, Israelul şi ţările occidentale acuză Iranul de a dezvolta arma nucleară sub pretextul unui program nuclear civil.

Teheranul neagă vehement aceste acuzaţii, afirmând că programul său nuclear este destinat exclusiv pentru satisfacerea nevoilor ţării în energie electrică.

Yadlin a criticat, de asemenea, guvernul de la Ierusalim pentru numeroasele ameninţări lansate la adresa regimului de la Teheran, în loc să caute soluţii diplomatice la disputa nucleară cu Iranul, în special, prin coordonarea cu Statele Unite.

Iranul amenință Israelul cu “grave consecinţe” după raidul aerian din Siria

israel_2312197b

Presupusul atac israelian din Siria va avea “consecinţe grave” pentru Israel, ameninţă un oficial din cadrul Ministerului iranian de Externe, citat de postul iranian PressTV.

“Atacul împotriva Siriei va avea consecinţe grave pentru Tel Aviv”, a declarat oficialul guvernamental iranian, fără a oferi detalii. PressTV nu a dezvăluit numele oficialului citat, prezentat drept adjunct al ministrului iranian de Externe, notează Mediafax.

Iranul avertiza săptămâna trecută, prin vocea unui consilier al liderului suprem Ali Khamenei, că va considera o eventuală intervenţie militară externă în Siria drept un atac împotriva sa.

Regimul Bashar al-Assad a confirmat un raid al aviaţiei militare israeliene, precizând însă că nu a fost vizat un convoi auto, ci un centru de cercetări privind armele convenţionale. “Un avion de vânătoare israeliană a pătruns în spaţiul nostru aerian şi a atacat direct un centru de cercetări din zona Jomrayah (Al-Hameh), în provincia Damasc”, a comunicat Statul major al armatei siriene. Conform regimului de la Damasc, centrul de cercetări atacat se află la 15 kilometri nord-vest de Damasc şi a fost vizat de şase rachete; complexul a suferit daune considerabile, iar două persoane au fost ucise.

Presa relatase că raidul aerian efectuat de aviaţia militară israeliană la frontiera dintre Siria şi Liban a vizat un convoi auto care transporta armament. Conform surselor citate, atacul a avut loc în zona En Nakura, la frontiera cu Libanul, şi a durat câteva ore. Doi oficiali locali au declarat pentru ziarul israelian Haaretz că vehiculele atacate transportau rachete de tip SA-17, de fabricaţie rusă, care urmau să ajungă la mişcarea şiită libaneză Hezbollah.

Mişcarea Hezbollah a condamnat vehement atacul, subliniind că acesta ar evidenţia “originile” conflictului sirian.

Israelul a ameninţat de mai multe ori că va efectua raiduri aeriene în Siria la primul indiciu că regimul de la Damasc nu mai poate securiza armele chimice. Vicepremierul Silvan Shalom a confirmat că premierul Benjamin Netanyahu i-a convocat săptămâna trecută pe şefii serviciilor de securitate şi spionaj pentru a discuta despre situaţia din Siria şi despre arsenalul chimic al acestei ţări, care se confruntă de doi ani cu un conflict civil soldat cu 60.000 de morţi. “În cazul în care gherilele Hezbollah sau insurgenţii vor obţine arme chimice, situaţia se va schimba dramatic”, a spus Shalom, citat de postul de radio al armatei israeliene. “O astfel de situaţie va fi depăşirea unei linii roşii şi va necesita o abordare diferită, inclusiv chiar atacuri preventive”, a adăugat Shalom.

Premierul Benjamin Netanyahu a avertizat duminică, potrivit ziarului Haaretz, că există riscul ca arsenalul chimic sirian să ajungă în mâinile mişcării şiite libaneze Hezbollah, aliată cu Iranul, care este principalul susţinător al regimului Bashar al-Assad şi a avertizat de mai multe ori Occidentul să evite o intervenţie militară în Siria. În septembrie 2012, un oficial militar iranian avertiza că Teheranul va riposta în cazul în care Statele Unite ar ataca Siria. Iranul şi Siria au semnat un acord de apărare reciprocă în 2006, dar detaliile documentului nu se cunosc. Iranul acuză ţările occidentale că susţin insurgenţii sirieni, iar opoziţia siriană susţine că Teheranul trimite agenţi ai Gardienilor Revoluţiei Islamice pentru a ajuta regimul Bashar al-Assad în acţiunile de reprimare. Siria se confruntă de aproape doi ani cu un conflict civil soldat, conform ONU, cu aproximativ 60.000 de morţi.

Ameninţare pentru UE


Petrol

 

Anunţul ameninţător a fost făcut de către ministrul iranian al petrolului, Rostam Ghassemi, noteazăReuters. În urma declarațiilor ministrului, prețul petrolului brut de tip Brent a crescut la aproximativ 111.50 dolari pe baril.

Aceasta nu este prima măsură pe care o adoptă Iranul ca răspuns la restricțiile impuse de UE. În octombrie 2012, iranienii au interzis exportul a aproximativ 50 de bunuri de bază, printre care făină, zahăr, carne şi metale preţioase (lingouri de aur, aluminiu şi oţel).

Amintim că anul trecut UE a aprobat impunerea unor sancțiuni Iranului, pentru a crește presiunea în privința programului nuclear. În vară, UE a interzis exporturile de bunuri de lux către Siria cum ar fi:trabucuri cu preţuri de vânzare de cel puţin 10 euro bucata, caviar, trufe, vin şi alte băuturi alcoolice cu preţuri de cel puţin 50 euro pentru un litru, ceasuri cu preţuri de cel puţin 500 de euro bucata, precum şi vehicule de lux cu preţuri de peste 25 mii de euro.

De asemenea, nu se pot exporta în Siria echipamente de protecţie şi detective, precum măşti de protecţie contra gazelor, instalaţii şi produse chimice ce pot fi utilizate ca precursori pentru agenţi chimici toxici.