Tag Archives: plahotniuc

Nicolae Negru: „Cadrele decid totul”

negru
Jurnal de Chișinău

Dumitru Diacov devine figura-cheie a confruntării politice care se dă marţi în parlament. De el şi „garda veche” a PD – Valentina Stratan, Iurie Bolboceanu, Oleg Sârbu, Oleg Țulea – depinde încotro va înclina balanţa: spre demisia guvernului/alegeri anticipate şi subminarea vectorului european sau spre negocieri şi resetarea AIE.

Aceeaşi dilemă

Dumitru Diacov s-a mai aflat în faţa unei asemenea dileme, după alegerile parlamentare din 1998, când Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă pe care îl conducea era împins, de către preşedintele de atunci, Petru Lucinschi, spre o alianţă cu Partidul Comuniştilor. Actualul preşedinte de onoare al PD a preferat atunci să se alieze cu partidele de dreapta, formând faimoasa Alianţă pentru Democraţie şi Reforme, care a reuşit, într-un timp foarte scurt, să câştige simpatia europenilor, guvernul ADR făcând primul pas pe calea reformelor economice. A fost însă un „zbor frânt”. Reorientarea RM spre Europa, întreprinsă de guvernul Sturza, a alarmat Moscova, care şi-a pus în funcţiune agenţii pentru a „asasina” tânăra alianţă democrată.

Până acum, Dumitru Diacov s-a exprimat împotriva demiterii. Conform unor surse din interiorul PD, citate de deschide.md, el ar fi reuşit să-şi convingă colegii din „aripa” Lupu-Plahotniuc să nu voteze moţiunea de cenzură înaintată de comunişti. Ziua de marţi va arăta dacă Diacov a rămas un actor politic de luat în seamă pe scena politică, după cum se lăuda el după preluarea partidului de către Lupu-Plahotniuc, sau rolul său e doar unul formal, fără vreo influenţă.

Tăcerea Occidentului

În aparenţă, Occidentul a lăsat liderii AIE să se ciomăgească în voie, să-şi spele rufele în public, evitând să facă declaraţii, şi doar traficul ministerial intens – ne-au vizitat tocmai cinci miniştri de externe, venind în grupuri, lucru mai puţin obişnuit în diplomaţie – trăda o preocupare serioasă pentru ceea ce se întâmplă la Chişinău.

Au păstrat distanţă şi autorităţile române. Doar ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, a reacţionat după declaraţia lui Filat de ieşire a PLDM din acordul AIE, pledând pentru „stabilitatea şi predictibilitatea, care sunt elemente de bază pentru continuarea, cu succes, a parcursului european al Republicii Moldova”. Duminica trecută, ambasadorul României în RM, Marius Lazurca, s-a pronunţat în chestiunea moţiunii de cenzură… refuzând să comenteze. „Daţi-mi voie să nu comentez evenimente care se pot întâmpla, dar care pot la fel de bine să nu se întâmple”, a declarat el, încercând astfel să diminueze importanţa evenimentului de marţi, plasându-l în zona banalului. „E dificil să guvernezi în coaliţie, toate guvernele europene care s-au construit în coaliţie au trecut prin dificultăţi, Republica Moldova nu este o excepţie”, a specificat dl Lazurca. Probabil, ambasadorul României ştia ceva ce nu ştiam noi, fapt care îi permitea să fie mai optimist decât opinia publică din RM. Indiferenţa, „neutralitatea” ambasadorilor occidentali, la care a făcut referire şi preşedintele Nicolae Timofti, în cadrul unei întâlniri cu un grup de comentatori politici, era o aparenţă. Se lucra în culise, departe de ochii presei. Vom vedea astăzi dacă ipoteza noastră se adevereşte sau nu.

CNA făţarnic

Între timp, CNA a „scurs” publicului un nou set de interceptări telefonice, pentru a crea un fundal favorabil demiterii guvernului. Ca şi data trecută CNA a declarat că va declanşa o anchetă în cazul scurgerilor, a cărei eficienţă va fi ca şi cea precedentă, adică nulă. Sincronizarea acestor scurgeri cu acţiunile PD nu fac bine imaginii CNA, dar, se vede, prioritatea dlui Chetraru e alta.

Interesant de urmărit comportamentul deputaţilor neafiliaţi, care, în mod logic, ar trebui să fie de partea stabilităţii, să opteze pentru un mandat complet al parlamentului actual. Unii şi-au developat afiliaţia secretă, iniţiind moţiuni de cenzură sau pronunţându-se în sprijinul acesteia. S-au aruncat asupra guvernului şi „hienele” politice, care au simţit mirosul „sângelui”. Una dintre ele, care vâna cândva demonstrativ „oamenii Moscovei”, astăzi s-a reprofilat şi vânează „oamenii Washingtonului şi Bruxelles-ului”.

De ce a fost ţistuit Timofti?

S-a pomenit ţistuit şi preşedintele RM Nicolae Timofti, care s-a pronunţat împotriva moţiunii de cenzură, considerând că „o demitere a actualului executiv la jumătate de mandat ar putea fi urmată de alegeri anticipate, ceea ce ar prejudicia cursul proeuropean al ţării şi ar produce instabilitate în societate”. A fost surprinzător să-l descoperim şi pe preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, printre cei care l-au admonestat pe Timofti, înaltul magistrat sugerând că şeful statului se situează astfel de partea unei formaţiuni politice. Şi dacă? Dacă preşedintele consideră că acţiunile celorlalţi actori politici prejudiciază interesele naţionale, trebuie să tacă de dragul unei false neutralităţi? În cazul dat, cum îşi va exercita el, de exemplu, „atribuţiile din domeniul politicii externe”, prevăzute de Constituţie?

Răzbunarea vs interesul naţional

În pofida angajării DNA, Lupu nu a reuşit să convingă nici partenerii occidentali, nici opinia publică privitor la necesitatea demiterii lui Filat. Iar Ghimpu recunoaşte sincer că e vorba despre un „drept la răzbunare” al PD, după ce PLDM a votat împreună cu PCRM desfiinţarea postului de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Eroarea lui Filat, care nu a adus dovezi în favoarea demiterii lui Plahotniuc, nu justifică acţiunile de răzbunare ale PD.

Partea plină a paharului

Indiferent de rezultatele votării din Parlament, există şi o parte pozitivă a acestor lupte „fraterne” din cadrul Alianţei. Două luni de confruntări înverşunate, de atacuri reciproce au scos la iveală lucruri pe care nu le-am fi aflat în alte condiţii, care ar fi putut fi muşamalizate prin complicitate mutuală. Acum se vede că organismul statal este într-o stare mult mai proastă decât se credea, că corupţia, natura oligarhică a actualei puteri, ca un cancer într-o fază avansată, subminează puterea şi eficienţa instituţiilor de stat, a tânărului organism democratic. Cadrele noi folosesc cu „entuziasm” practicile vechi. Iar cadrele, se ştie, „decid totul”.

RAKET POLITIC // PLDM şantajat prin metodele anilor ‘90

Pistrinciuc

Vicepreşedintele PLDM, Vadim Pistrinciuc a declarat în cadrul emisiunii Otkrîtaia Studia de la tv7 că metodele de intimidare folosite în prezent pentru a intimida membrii PLDM sunt metodele utilizate de raket în anii ‘90.

„Structurile subordonate nu sunt doar structuri care muncesc la comanda ci lucreaza la comanda unor oameni anume. Semnalele de şantaj au apărut încă în momentul în care am declarat că vrem ca toţi cei care au încercat să ascundă Vânătoarea Domnească să plece. Cuiva şi anume domnului Plahotniuc nu i-a plăcut faptul că fostul procurur general a trebuit să plece. Acum sunt folosite metode care se foloseau în anii 90”, a declarat Pistrinciuc.

În replică, Alexandr Stoianoglo, deputat PD, s-a arătat surprins de declarațiile liberal-democratului declarând că acesta exagerează, mai ales că despre acțiunile pe care urmează să le întreprindă CNA se cunoștea înainte de vânătoarea de la Pădurea Domnească

“Activizarea CNA era foarte clara și toți știau de asta înca din decembrie 2012, toţi liderii alianţei”, a subliniat Stoianoglo.

Bogatu: „Interesul lui Plahotniuc este să plece din funcţie”

bogatuDeclaraţiile făcute astăzi de premierul Vlad Filat demonstrează că PLDM a fost pus la zid, crede analistul politic Petru Bogatu.

Potrivit lui, situaţia creată în AIE începând cu 2010, odată cu intrarea în viaţa politică a lui Vlad Plahotniuc, nu avea cum să se termine cu un happy end. Mesajul transmis astăzi de Filat este că PLDM îl vrea în afara guvernării pe Plahotniuc

„Cred că Vlad Filat a făcut o manevră ingenioasă. El a dat peste cap acordul AIE, solicitând păstrarea majorităţii parlamentare. Acum, mingea este aruncată pe terenul PL şi PD care fie vor acţiona dur şi vor destrăma majoritatea parlamentară, fie vor accepta propunerea lui Filat pentru negocierea unui nou acord AIE.  Dacă nu se va negocia un nou acord, Guvernul Filat devine unul minoritar şi Vlad Filat poate face remanieri, eliminând miniştrii cu care nu mai vrea să lucreze”, a declarat Bogatu pentru UNION.

Analistul crede că liderul PLDM urmăreşte scopul de a elimina algoritmul politic pentru alte funcţii decât mandatele miniştrilor. Iar în ceea ce îl priveşte pe Plahotniuc, Bogatu crede că interesul lui Plahotniuc este să plece din funcţia pe care o deţine.

PRIMA LOVITURĂ // PCRM şi PLDM au votat pentru lichidarea funcţiei lui Plahotniuc

1-365
poza simbol: tribuna.md

Deputaţii PCRM şi PLDM au votat astăzi în cadrul Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi pentru excluderea funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

Proiectul iniţiativei urmează a fi discutat în Parlament, dar deocamdată nu se ştie când.

Decizia urmează a fi luată în cadrul Biroului Permanent al Parlamentului.

În semn de protest deputaţii PD au părăsit şedinţa comisiei.

„Nu s-a ţinut cont de niciun fel de argument juridic, de prevederile constituţiei. Ţinând cont de faptul că este vorba despre o lovitură din partea unei componente a AIE împotriva altei componente a AIE, vo organiza astăzi o şedinţă a deputaţilor şi miniştrilor PD în cadrul căreia vom lua o decizie”, a declarat democratul Adrian Candu, după şedinţa comisiei.

La rândul său, preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a declarat că votul comun al PLDM şi PCRM nu este împotriva lui Vlad Plahotniuc, ci pentru perfecţionarea cadrului legislativ din R. Moldova.

SURSE // Plahotniuc şi-ar putea anunţa mâine demisia

plahotniuc (8) sus
foto: deschide.md

Vlad Plahotniuc ar putea să îşi anunţe mâine demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

Surse de încredere au declarat pentru UNION că acesta îşi va da demisia pentru a preveni votul comun PCRM-PLDM împotriva sa, dacă va exista o asemenea intenţie.

Precizăm că deputatul comunist Eduard Muşuc a declarat astăzi pentru UNION că ar putea exista un vot comun PCRM-PLDM pentru demisia prim-vicespicherului democrat.

Liderul PD, Marian Lupu, a avertizat astăzi că în cazul care liberal-democraţii şi comuniştii vor vota împotriva democraţilor, acest lucru va provoca destrămarea AIE.

Muşuc: “Vot comun doar pentru demiterea lui Plahotniuc”

musuc sus
foto: deschide.md

Votul comun PCRM – PLDM de care se teme Marian Lupu este pentru demiterea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

Contactat de UNION, deputatul comunist Eduard Muşuc a menţionat că declaraţiile făcute astăzi de Lupu sunt un şantaj şi un joc în interiorul AIE, legat de un posibil vot comun PCRM-PLDM în cadrul viitoarei şedinţe a Parlamentului pentru demiterea prim-vicespicherul Vlad Plahotniuc.

„Nu există o înţelegere între PCRM şi PLDM, dar se cunoaşte că în acest subiect poziţiile noastre coincid”, a explicat Muşuc.

 

Cum a decorat Voronin un suspect căutat de Interpol

În tip ce interpolul italian îl căuta pe Vlad Plahotniuc pentru legăturile pe care le avea cu gruparea criminală rusă “Solntsevskaya”, la Chişinău, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, îl decora cu “Meritul Civic” pentru contribuţia la reconstrucţia Mănăstirii Curchi.

Se întâmpla în 2007. La 10 august 2007, interpolul de la Roma trimite în regim de urgenţă interpolului de la Chişinău solicitarea de a furniza mai multe informaţii despre cetăţeanul Vladimir Plahotniuc, născut pe 01.01.1966, pe care îl bănuia de legături grupări oligarhice din Rusia. Astfel, alături de alte persoane dubioase, Plahotniuc ar fi investit bani ilegali care aparţineau unor grupări criminale, precum Solntsevskaya, în procurarea de imobile de lux din Italia.

Solicitarea interpolului nu l-a împiedicat însă pe Voronin să semneze peste 19 zile, pe 29 august 2007, un decret prin care îi conferea lui Plahotniuc „Meritul Civic”.

Contactat de UNION, fostul consilier prezidenţial Sergiu Mocanu, care a activat la Preşedinţie până în iulie 2007, a declarat că era imposibil ca Voronin să nu fi ştiut despre acea solicitare de la Interpol înainte de a semna decretul de decorare a lui Plahotniuc.

„Dacă ştia Voronin despre o bătaie care a avut loc la o discotecă în Chişinău, era imposibil să nu ştie despre cetăţenii moldoveni căutaţi de interpol. Voronin l-a decorat pe Plahotniuc ştiind foarte bine pe cine decorează”, a menţionat Mocanu.

Am încercat să aflăm cum a reacţionat Interpolul moldovenesc la solicitarea colegilor săi din Roma, dar la telefoanele Biroului Naţional Central “Interpol” , pe parcursul acestei zile nu a răspuns nimeni.

interpol 1interpol 2

Filat, pasul următor

negru

E uşor a scrie despre „sistemul ticăloşit”, „putred”, sau despre „dimensiunea umană” la general, cum o fac unii. Mai dificil e să spui lucrurilor pe nume: că imensul scandal declanşat de omorul din Pădurea Domnească putea fi stins într-o singură zi, dacă liderii PD şi PL ar fi reacţionat aşa cum se cuvine într-un stat democratic.

Şi mai bine ar fi fost dacă persoanele care au participat la vânătoarea „boierească” ar fi demisionat din proprie iniţiativă, dar până la o asemenea „performanţă” mai e mult. Aceasta e de fapt adevărata „dimensiune umană” a cazului, pe care unii încearcă să o înlocuiască cu o făţarnică preocupare pentru sentimentele familiei îndoliate a lui Sorin Paciu. Cu siguranţă, nimănui nu face rău plecarea lui Zubco.

Devierea atenţiei

Şansele lui Filat de a „vâna dividende politice”, după cum s-a exprimat un deputat PD, au fost asigurate de Plahotniuc şi Lupu, care au încercat să-l protejeze pe „omul lor”, să-l scoată basma curată, să amâne discutarea cazului său „până nu se va pronunţa o comisie de anchetă”. Mai mult, punând în mişcare recent reformatul Centru Anticorupţie, şi mass-media pe care le controlează, s-a fabrikat în grabă un alt scandal, privind cercetarea penală a ministrului Sănătăţii Adrian Usatâi, interpretându-se „creativ” un ordin al acestuia referitor la reorganizarea Spitalului Clinic Republican. Devierea atenţiei opiniei publice a eşuat fiindcă dosarul prezentat publicului nu era destul de convingător. O sumară cercetare a documentelor, puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, demonstrează că „pericolul iminent” ca o bancă să preia nişte spaţii gajate de către SCR, nu era deloc iminent („care este gata să se producă, să se întâmple (și nu se poate amâna sau evita; inevitabil” – dexonline.ro). A şi fost eliminat prin gajarea utilajului sosit între timp. (Vom reveni cu detalii în unul din numerele viitoare.) Însă Plahotniuc a ratat o imensă ocazie de a se reabilita, de a demonstra că este un politician civilizat, modern, nu un „raider”, care ocupă un post politic. Nu îşi poate înfrânge reflexele posesive, dictatoriale, este un grandoman, a pierdut simţul realităţii, nu este atât de inteligent pe cât se spunea?

Scandalul părea epuizat

Cu demiterea unanimă a procurorului general şi formarea comisiei parlamentare pentru elucidarea celor întâmplate în Pădurea Domnească şi după vânătoare, scandalul părea epuizat. O mişcare dubioasă a lui Marian Lupu a reaprins conflictul. Abuzând de postul său, el a exclus de pe ordinea de zi a celei de-a doua şedinţe extraordinare a Parlamentului chestiunea demiterii lui Vlad Plahotniuc, după cum au cerut comuniştii. Evident, liderul PD s-a speriat că fracţiunea PLDM va vota alături de PCRM, după ce Filat i-a cerut lui Plahotniuc, la „Moldova în direct”, să coboare din prezidiu. Decizia deputaţilor PLDM de a nu participa la şedinţa respectivă a stârnit panică în tabăra PD. Înţelegând că recursul său la cazuistică legislativă nu salvează situaţia, Marian Lupu a inventat pe loc o legendă: PLDM s-a înţeles cu PCRM să declanşeze alegeri anticipate, punând astfel în pericol semnarea acordurilor de asociere, de liber schimb şi regimul fără de vize cu UE.

Ghimpu toarnă gaz peste foc

Mihai Ghimpu a mers şi mai departe. În loc să tempereze spiritele, el a ieşit în faţa ziariştilor cu un alt „eseu”, de fapt o filipică nu tocmai coerentă împotriva lui Filat. Ideea pe care a încercat să o transmită liderul PL e că, sub pretextul luptei cu Plahotniuc, Filat ar realiza planul Moscovei de distrugere a AIE, aşa cum Iurie Roşca, sub pretextul luptei cu corupţia, a torpilat, în 1999, guvernul ADR, nu cu mult înainte ca la summitul UE de la Helsinki să se pună în discuţie viitorul european al RM.

Explicaţiile PLDM

Poziţia lui Filat nu este suficient de clară. Liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a răspuns că Lupu inventează „scenarii paranoice şi apocaliptice”, că deputaţii PLDM doresc doar ca chestiunea destituirii lui Plahotniuc să nu depindă de hatârul lui Lupu. Şi premierul Vlad Filat, ignorând „eseurile” lui Ghimpu, a dat asigurări că PLDM nu va vota pentru alegeri anticipate şi că nu are nicio înţelegere secretă cu PCRM. Pe de altă parte, ei nu exclud demiterea lui Plahotniuc. „Încercările de a pune pe acelaşi cântar integrarea europeană şi… cu imaginea, interesele şi scopurile lui Vlad Plahotniuc nu au sorţi de izbândă… nu vom permite sacrificarea viitorului Republicii Moldova de dragul intereselor acestuia”, spune Streleţ. „Dacă are demnitate, dumnealui (Plahotniuc) ar trebui să își dea demisia din funcție și să rămână simplu deputat”, consideră premierul Filat. Şi dacă Plahotniuc nu are demnitate sau o are cât a lui Zubco, cum va proceda PLDM?

Prudenţă explicabilă

Prudenţa, atitudinea evazivă a lui Filat este de înţeles, deoarece consecinţele „coborârii” forţate în sală” a lui Plahotniuc par imprevizibile. Lupu se comportă ca un kamikaze, ca un sinucigaş politic sau ca un complice, dispus să sacrifice de dragul lui Plahotniuc nu numai partidul, AIE, RM, dar şi propria reputaţie. Dacă, orbiţi de răzbunare, liderii PD şi, nu este exclus, PL se retrag din Alianţă, aceasta nu va declanşa în mod automat alegeri anticipate, însă guvernul Filat va deveni dependent de PCRM, care se orientează în altă direcţie geostrategică şi doreşte alegeri anticipate. „Sabia” instabilităţii, a alegerilor anticipate va paraliza din nou RM, şi semnarea acordurilor cu UE poate fi periclitată. Astfel, Filat riscă să fie acuzat de trădare, ca şi Roşca. Poziţia liderului PLDM în acest caz mai este şubrezită şi de faptul că, în noiembrie 2012, deputaţii PLDM au votat împotriva demiterii lui Vlad Plahotniuc, în pofida declaraţiilor anterioare a premierului că el ar fi păpuşarul care a tras sforile în „atacurile raider” asupra unor bănci în vara anului 2011. Ce s-a schimbat din noiembrie până acum?

Datul „la moacă”

Cel puţin, până la şedinţa extraordinară a parlamentului, premierul nu pomenise de Plahotniuc. Dacă e să-l credem pe Lupu, conflictul între „doi Vlazi” a izbucnit în cadrul şedinţei Consiliului AIE, unde, se ştie, premierul a făcut presiuni asupra partenerilor de Alianţă în chestiunea destituirii lui Zubco. În nesimţirea sa lingvistică, „elevatul” spicher a spus că premierul era cât pe ce „să o ia la moacă”. Decizia de a se conforma iniţiativei lui Filat a venit după şedinţa AIE. Oricum, o supărare personală nu o poţi aduce drept argument într-o decizie de interes public, mai ales că Plahotniuc a votat pentru demiterea lui Zubco. Nu e de mirare că Vlad Filat a lăsat să se înţeleagă că nu se va grăbi în acest caz. Pentru a avea impactul necesar, un eventual demers de destituire a prim-vicespicherului trebuie bine pregătit, să aibă la bază rezultatele investigaţiilor care vor fi efectuate de comisia parlamentară ad hoc sau alte date incontestabile ale implicării liderilor PD în tăinuirea omorului din Pădurea Domnească. De aceea, e de presupus că, în viitoarele trei săptămâni, fracţiunea PLDM nu va aborda chestiunea respectivă, decât poate în plan legislativ. Următorul pas va depinde de ceea ce va spune comisia.

Nicolae Negru

Petru Bogatu: De ce Plahotniuc vrea un procuror partinic?

bogatu

Propunerea lui Vlad Plahotniuc ca procurorul general, preşedintele Curții de Conturi și președintele Comisiei Electorale Centrale să fie numiți de opoziție doar în aparenţă  este plină de fair-play. În realitate, la mijloc e o scamatorie politicianistă. O hachiţă legislativă. Şi o prosteală ordinară.

Ce funcţii poate primi opoziţia?

La prima vedere, iniţiativa lui Plahotniuc sună frumos şi democratic: nişte funcţii-cheie ale sistemului politic să fie lăsate la cheremul opoziţiei. Unele instituţii media, în grabă sau din inconştienţă, probabil, s-au apucat deja să analizeze cu o alură serioasă când ar putea fi pusă în aplicare această idee generoasă: mâine, poimâine, la anul sau în cincinalul viitor.

De bună seamă, în democraţiile avansate mai multe posturi importante sunt oferite din oficiu opoziţiei. Dar aceste demnităţi sunt preponderent din domeniile puterii legislative, apărării şi serviciilor secrete.

În unele state vest-europene, de exemplu, preşedintele parlamentului şi majoritatea şefilor de comisii legislative reprezintă opoziţia. În SUA, preşedintele democrat Barack Obama l-a numit recent ministru al Apărării pe fostul senator republican Chuck Hagel. Dincolo de Prut, Serviciul Român de Informaţii este condus de George Maior care, în momentul desemnării sale în această funcţie, reprezenta PSD, partid aflat atunci în opoziţie.

Procurorii trebuie să fie neangajaţi politic

Cu totul altfel stau lucrurile cu funcţiile înalte din sistemul judecătoresc sau cel electoral. Regula jocului democratic impune riguros scoaterea acestora de sub orice ingerinţă politică.

De aceea, potrivit tradiţiei europene, procedura de desemnare a procurorului general este complexă, antrenând mai mulţi factori discreţionari care reprezintă deopotrivă justiţia şi politicul. Candidaţii, de regulă, sunt selectaţi sau, cel puţin, aprobaţi prin concurs de o instituţie judecătorească. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte comisiile electorale.

În România, bunăoară, există o procedură, agreată de Comisia Europeană, potrivit căreia Ministerul Justiţiei propune candidaturile, în urma unui concurs naţional, CSM avizează şi preşedintele semnează decretul de numire a procurorului general şi a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În alte state din UE, aceştia sunt propuşi de Magistratură ca apoi să fie votaţi în Parlament. Oricum, în toate cazurile se organizează concursuri transparente menite să asigure selectarea unor candidaţi competenţi şi neangajaţi politic.

Procuratura de tip Vîşinski trebuie distrusă

Privită din acest unghi, iniţiativa lui Plahotniuc e o fandoseală  mizerabilă care ascunde un truc ieftin menit să menţină controlul partinic asupra procuraturii. Şi nu contează că funcţia va aparţine unui alt partid decât cel din care face parte prim-vicepreşedintele Parlamentului. Angajarea politică pe faţă a procurorului va slăbi instituţia şi va deschide calea pentru imixtiunea politicienilor cu pârghii reale în stat.

Deloc întâmplător, iniţiativa legislativă a lui Vlad Plahotniuc nu spune un cuvânt despre modernizarea şi reformarea procuraturii pe principii europene. E clar ca bună ziua de ce evită el acest subiect. Şi de ce Parlamentul a tergiversat până acum restructurarea procuraturii. Includerea acesteia într-un  sistem judecătoresc, reorganizat la rândul său pe modelul european, i-ar asigura independenţa şi ar exclude imixtiunea politică directă.

Procuratura actuală, croită de Stalin pentru Vîşinski, care funcţionează ca o măciucă în mâinile partidului, trebuie distrusă. Iar iniţiativa lui Plahotniuc nu face decât să dovedească o dată în plus intenţiile sale necurate.