Tag Archives: Unire

“Legea cetăţeniei va fi modificată; Transcrierea certificatelor de naștere nu se va face doar la București”

310276_231949403531332_520953902_n

Legea cetăţeniei va fi modificată astfel încât etnicii români din afara țării sa poata deveni cetățeni ai României. Declarația îi aparține senatorului român Viorel Badea și a fost făcută în cadrul unui interviu pentru Info Prut.

Este foarte important să modificăm această Lege a cetățeniei române, astfel încât etnicii români din afara țării să poată deveni cetățeni ai României.

De asemenea, aștept să fie votat proiectul care prevede ca transcrierea certificatelor de naștere pentru noii cetățeni români să nu se facă numai la București, ci și la birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie, a declarat senatorul.

Referindu-se la dreptul la muncă în România pentru românii care traiesc în jurul țării, Viorel Badea a spus ca urmează sa fie depuse proiecte legislative care ar oferi un permis de muncă special:

Nu în ultimul rând, urmează să depunem proiecte legislative referitoare la dreptul la muncă în România pentru românii care trăiesc în jurul țării noastre, indiferent dacă sunt sau nu cetățeni români. Ar fi vorba de un permis de muncă special, a precizat Viorel Badea.

 

Eugen Tomac inaugurează la Chişinău primul său birou parlamentar

941228_446678038750169_1311022571_n

Reprezentantul cetăţenilor români din Republica Moldova în Parlamentul Românei, deputatul  Eugen Tomac inaugurează la Chişinău primul său cabinet parlamentar.

Biroul Parlamentar al deputatului Eugen Tomac are drept scop acordarea sprijinului românilor din Republica Moldova în soluţionarea problemelor ce ţin de competenţa deputatului colegiului 2 pentru Românii din Străinătate, precum și întărirea dialogului dintre instituțiile de pe ambele maluri ale Prutului în vederea apărării drepturilor românilor de pretutindeni.

La eveniment vor participa parlamentari din ambele state, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale din Republica Moldova, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Festivitatea de inaugurare se va desfășura sâmbătă, 18 mai 2013, ora 12.00, la sediul biroului parlamentar al deputatului Eugen Tomac situat pe strada 31 August 1989, nr. 98 (în incinta Uniunii Scriitorilor).

Eugen Tomac a câștigat Colegiul 2 pentru Românii din Străinătate cu peste 78 la sută din voturile cetățenilor români din Republica Moldova şi alte state și este preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor a Parlamentului României.

 

 

Mihai Ghimpu:”Avem o întreagă ‘armată’ în slujba Moscovei!”

ghimpu (35) SUS

Mihai Ghimpu a declarat într-un interviu acordat pentru Cotidianul că unirea este o problemă mai complicată şi mai delicată, care ţine de timp  de moldoveni, pentru că avem o întreagă „armată” în slujba Moscovei care lucrează împotriva adevărului.

Președintele PL l-a acuzat și pe Vlad Filat care a denunţat acordul de formare a majorităţii parlamentare între trei partide pe 13 la ora 13 în 2013, cifra neagră pentru noi, pentru că primele deportări au fost pe 13 iunie 1941, iar fratele meu a fost judecat în ’72 la 13 iulie şi-a murit în 2000 pe 13 noiembrie la ora 13, cifrele acestea nu chiar întâmplătoare.

A denunţat Filat acordul aşa cum a făcut şi parlamentul când a dat jos guvernul Sturza, în momente în care se trecea la acţiuni democratice concrete. Dar, încet-încet, parcă lucrurile se pun la locul lor. Este încă posibilă refacerea alianţei democratice, aşa cum a fost în 2009 şi 2010, după alegerile parlamentare. Se mai poartă discuţii… O să vedem!

 

Referindu-se la decizia CC, liderul PL a mai declarat că în sfârşit avem o Curte Constituţională formată din specialişti în drept constituţional, judecători independenţi, în afara politicii, avem un fost judecător la CEDO şi un preşedinte tânăr, energic, care a făcut carte la Iaşi – Alexandru Tănase, avem mare noroc cu o Curte independentă, că altfel se ducea totul pe apa sâmbetei, a conchis Ghimpu.

Citește interviul integral pe cotidianul.ro

Traian Băsescu: Republica Moldova și cetățenii ei reprezintă parte a sufletului națiunii române

Nicolae-Timofti-Traian-Basescu-intalnire

Într-un interviu acordat pentru Calea Europeană cu ocazia Zilei Europei, sărbătorită la 9 mai, preşedintele român Traian Băsescu a declarat

Republica Moldova și cetățenii ei reprezintă parte a sufletului națiunii române, parte a culturii noastre, parte a istoriei noastre și mai reprezintă un Pact Ribbendrop – Molotov pe care românii îl condamnă și astăzi.

Acestea sunt premisele pe care s-a așezat politica noastră externă și susținerea, fără rezerve, în toate împrejurările, a proceselor de apropiere și, ulterior, de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

 

Referindu-se la situația de pe scena politică de la Chișinău, Băsescu și-a exprimat îngrijorarea vizavi de ultimele evoluții:

Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană.

Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcăriparlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.

Rămân totuși la convingerea că, în cele din urmă, rațiunea și interesul național vor prevala la nivelul liderilor Alianței pentru Europa. Dacă această alianță este iremediabil destrămată, în Republica Moldova nu are cine să preia steagul avansării către intrarea în Uniunea Europeană și, atunci, procesele, încă în derulare, vor fi amânate sau definitiv oprite de către Comisia Europeană.

Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare, a conchis Traian Băsescu.

Proteste la Chișinău pentru anularea concertului de 9 mai

646x404

Platforma Acțiunea Civică 2012 va protesta în fața primăriei municipiului Chișinău la data de 7 și 8 mai, începând cu orele 10:00 pentru a cere  anularea sau modificarea locației concertului, organizat de către Ambasada Rusiei în PMAN, spre a nu profana însemnătatea locului, care a devenit în timp un simbol al luptei pentru limbă, identitate și independență față de URSS.

De asemenea, Acțiunea 2012 va cere declararea zilei de 9 mai – zi de doliu, în memoria tuturor ostașilor căzuţi în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial.

Membrii Platformei Civice Acțiunea 2012 vor iniția, joi, 9 mai, începând cu ora 11:30, în fața Monumentului lui Ștefan cel Mare, o acțiune de comemorare a tuturor ostașilor basarabeni căzuți pe câmpul de luptă în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial, dar și a tuturor victimelor regimului sovietic din Basarabia.

Toți participanții se vor prezenta în tricouri negre în semn de doliu pentru victime dar și pentru a aminti încă o dată că Piața Marii Adunări Naționale, locul de unde a pornit lupta pentru renașterea națională, încă mai reprezintă un simbol al libertății noastre.

Microbiștii echipei Dacia au cucerit „Cupa Unirii”

3541_520569884656083_455102325_n

    Echipele Dacia și Dinamo din Chișinău, împreună cu Băieții Veseli din Iași au învins în cadrul mini-turneului de fotbal „Cupa Unirii”, eveniment cuprins în seria activităților menite să marcheze Ziua Tricolorului.

    Suporteri ale echipelor de fotbal de pe ambele maluri ale Prutului, alături de tineri din diferite organizații obștești și politice au demarat o adevărată luptă în vederea cuceririi Trofeului Unirii. Trofeu care a fost câștigat de echipa Dacia în meciul final jucat împotriva celor de la Dinamo. După o victorie decisivă în fața steliștilor, locul trei i-a revenit ehipei din Iași, Băieții Veseli.

    Pe fonul scandărilor unioniste, Istrate Bogdan, unul dintre jucătorii echipei din Iași, a declarat că revine cu plăcere ori de câte ori are ocazia la Chișinău, pentru a-și vizita prietenii și a participa alături de ei la diferite acțiuni sportive și nu numai. De asemenea, Bogdan s-a arătat indignat de faptul că frontiera dintre cele două state românești continuă să fie o barieră în calea socializării și cunoașterii reciproce între românii de pe ambele maluri ale Prutului.

 

    Sergiu Croitor, co-organizatorul turneului de fotbal, a menționat că „deși este la prima ediție, competiția „Cupa Unirii” a avut un real succes, reușind să adune un număr considerabil de tineri ce simt românește, veniți din mai multe localități ale Republicii Moldova, dar și din România”. Astfel, coordonatorii proiectului au precizat că vor continua să organizeze și alte ediții, scopul cărora va fi să adune și mai multe echipe.

 

     Platforma Civică Acțiunea 2012 precizează că mini-turneul de fotbal „Cupa Unirii” reprezintă evenimentul care încheie seria de acţiuni organizate cu ocazia Zilei Tricolorului, sărbătoare instituită în Republica Moldova din anul 2010.

Trei tricoloruri, arborate astăzi pe cele mai înalte coline din Moldova

drapel-mare-900x380

Astăzi sărbătorim tricolorul, drapelul de stat al Republicii Moldova  pentru al treilea an consecutiv în istoria recentă a țării.

Cu acestă ocazie pe trei dintre cele mai înalte coline din Moldova – în raionul Soroca, Cantemir și Nisporeni –au fost arborate  trei drapele, astfel ca tricolorul să se vadă de departe și să ne reamintească de trecut și viitor.

Această sărbătoare, instituită de Parlament este dedicată deopotrivă înaintașilor noștri  celor care au luptat pentru tricolor și identitate, și celor care vor duce țara înainte – tinerilor. Precursorii care au obținut independența Republicii Moldova sub semnul tricolorului și, la fel sub semnul tricolorului, tinerii au contribuit la revenirea la democrație la 7 aprilie 2009.

Tricolorul face parte din identitatea noastră ca oameni și ca țară: să-l purtăm cu demnitate pe piept și în suflet a declarat Liliana Palihovici, președinte interimar al parlamentului  într-un comunicat de presă,

Ziua Drapelului se oficiază în fiecare an la Chişinău şi în întreaga ţară. Cu ocazia sărbătorii, în Piaţa Marii Adunări Naţionale sunt organizate ceremonii festive cu arborarea drapelui Republicii Moldova.

Unirea Basarabiei cu România cerută de Parlamentarii români

adevarul.ro
adevarul.ro

Parlamentarii români încep să devină responsabili şi să facă din ce în ce mai des declaraţii cu privire la Un nou proiect Naţional- Unirea Basarabiei cu România. De multe ori se reproşează politicienilor că nu fac nimic- iată că ei fac doar că lucrurile nu sunt reflectate în presă. Să nu uităm că peste 116 parlamentari şi-au asumat ca în acest mandat să promoveze Unirea Basarabiei cu România prin măsuri legislative.

Declaraţia deputatului de Botoşani, doamna Liliana Mincă: “Unirea plânge pe malul Prutului”; S-au împlinit 95 de ani de la recunoaşterea diplomatică a unirii Basarabiei cu România, eveniment consemnat istoric la 27 martie 1918. Recunoaşterea oficială, internaţională, a unirii s-a făcut la 28 octombrie 1920, prin semnarea Tratatului de la Paris. Fac aceste precizări aici, acum, pentru că patriotismul second-hand a determinat ca în acest an manifestările dedicate evenimentului de la 1918 să treacă aproape neobservate. Astăzi, la 95 de ani de la unirea Basarabiei cu România, între cele două patrii surori demagogia şi meschinăria politicii unora au ridicat o baricadă mai impunătoare decât zidul Berlinului. Pe de o parte, diplomaţia americană continuă să fie rezervată faţă de tendinţa unificării, iar aceeaşi “chestiune basarabeană” (ca la 1917) este folosită ca mijloc de presiune faţă de sporadicele şi nehotărâtele reacţii ale guvernelor de la Bucureşti. În această situaţie, dincolo de orice comentariu, cred că nu este derizoriu să îl citez pe cunoscutul unionist şi patriot Mircea Druc, care, mai nou, obişnuieşte să spună: “ajunge cu atâta vorbărie. Uniţi-vă, dacă într-adevăr vreţi unire!”, scrie adevarul.ro.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe român, diplomaţia din ţara Română, pentru perioada 2013 – 2016, şi-a stabilit ca scop esenţial al politicii externe a României ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării. De asemenea, se are în vedere continuarea eforturilor de promovare şi susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova. Diplomaţia română actuală şi-a mai stabilit ca obiectiv prioritar continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei bilaterale cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii şi istoriei comune. Aplicarea Declaraţiei Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova va trebui să se facă prin implementarea Planului de Acţiune semnat la 3 martie 2012. Parcursul european al Republicii Moldova va trebui să fie susţinut ferm şi consecvent, mai mult decât scriptic, în programe de guvernare ticluite cu fraze bine alese. În final, pentru a nu abuza de răbdarea dumneavoastră, mai vreau să amintesc un aspect. În anul de referinţă 1918, Elena Alistar era unica femeie deputat din Sfatul Ţării Moldovei, printre cei 139 de delegaţi ai diverselor partide sau mişcări politice. La 10 februarie 1918, Elena Alistar făcea un apel public la unificare, către moldovenii din Basarabia. Preluându-i exemplul, şi eu, astăzi, prin această intervenţie, mă adresez moldovenilor din Basarabia, din România şi de pretutindeni. Cuvintele şi-au făcut datoria! Este vremea faptelor. Iar dacă noi, dumneavoastră, sau românii de pretutindeni s-au săturat de vorbe, mai avem o singură alternativă: Uniţi-vă!”

STUDIU SOROS: Peste 323.049 de moldoveni au solicitat cetățenia română

pasaport-romania

Fundația Soros România a publicat raportul „Redobândirea cetățeniei române: o politică ce capătă viziune?”, prin care continuă activitatea de monitorizare a politicilor publice în domeniul redobândirii cetățeniei române de către persoanele din teritoriile pierdute după al doilea război mondial.

Tema cetățeniei este urmărită în principal din perspectiva drepturilor fundamentale. România recunoaște cetățenia prin naștere și Constituția prevede expres că aceasta nu poate fi retrasă. Deposedarea abuzivă de cetățenie a unui număr mare de români este o nedreptate istorică ce trebuie îndreptată. De asemenea, din perspectiva bunei guvernări, Fundația Soros monitorizează felul în care statul român reușește sau nu să implementeze o măsură asupra căreia există un rar consens politic. Nu în ultimul rând, este vorba de o temă foarte actuală în plan european din perspectiva posibilității ca noii cetățeni să emigreze în alte țări membre UE.

Raportul constată stabilizarea legislației în domeniul acordării și redobândirii cetățeniei române. Modificările operate în legislație în 2009-2010 au avut rolul de a stabiliza textul legii și indică o maturizare, conceptualizare și cristalizare a politicii de redobândire a cetățeniei române, care conferă, în definitiv, o viziune de ansamblu a statului român în acest domeniu.

Modificările mai recente au avut rolul de a eficientiza procedurile administrative. Ca urmare a acestor schimbări, procedura de redobândire a cetățeniei s-a îmbunătățit vizibil. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) funcționează mai eficient și mai transparent, însă este în continuare afectată de lipsa de personal.

Persistă probleme administrative majore cum ar fi solicitarea cazierului românesc, care pare a fi desprinsă dintr-o piesă absurdă: petentul merge, pe timpul și cheltuiala lui, la un ghișeu al statului român să ridice o hârtie pe care o duce la alt ghișeu al statului.

Transcrierea actelor, după depunerea jurământului, poate dura nepermis de mult. O persoană care se înregistrează azi la Primăria Sectorului 1 este programată pentru anul 2016. Pare că statul dorește ca primul contact al noilor cetățeni cu birocrația să fie unul de neuitat.

Numărul total de dosare de solicitare a cetățeniei soluționate între 1991 și 2012 inclusiv este de 323.049 , iar practica actuală sugerează că este vorba aproape în totalitate de răspunsuri pozitive (prin dosare soluționate se înțelege dosare care au primit o decizie finală, fie pozitivă, de acordare a cetățeniei, fie negativă, de respingere a acordării acestei cetățenii).

Numărul total de cereri înregistrate, până la sfârșitul lui 2012, este de 449.783, ceea ce înseamnă că mai sunt încă aproximativ 125.000 de dosare ce își așteaptă răspunsul. Totuși, în 2012 s-a înregistrat primul an de scădere a numărului de cereri depuse anual, de la 100.845 în 2011 la 87.015.

O noutate asupra căreia atrage atenția prezentul studiu privește copiii minori. Astfel, un dosar poate să includă pe lângă adultul care a făcut cererea și unul sau mai mulți copii minori. Din păcate, ANC nu ține registre separate pentru copiii minori, astfel că nu se poate calcula cu exactitate numărul total de noi cetățeni. Este însă firesc să presupunem că cel puțin o parte dintre beneficiarii adulți au și copii minori (minim un sfert, dacă se respectă distribuțiile demografice).

Luând în considerare potențialele răspunsuri negative și chestiunea minorilor, Fundația Soros estimează că numărul total de persoane (adulți și minori) care au redobândit cetățenia română după 1991 este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adaugă un potențial de 150.000 doar din dosarele deja înregistrate.

Ar fi însă o eroare să credem se creadă – așa cum sugerează o parte a presei occidentale – că aceste persoane se grăbesc să emigreze. Cei mai mulți solicitanți depun jurământul de onoare la Ambasada de la Chișinău sau la consulatele din Bălți și Cahul, lucru care de fapt înseamnă că își vor păstra cel mai probabil reședința în Republica Moldova. Doar cei care își doresc stabilirea reședinței în România pot depune jurământul la sediul ANC din București. Or, numărul acestora este de doar 5.063 în 2011 și 2.671 în 2012. Mai mult, datele arată că foarte probabil fluxul de petenți s-a mutat la consulatele României din Republica Moldova, unde se înregistrează o creștere a numărului de dosare înregistrate. Fundația Soros își propune să îl studieze în detaliu în perioada următoare procedura de depunere a dosarelor la consultate.

Fundația Soros România susține relevanța temei cetățeniei chiar într-o Europă unită, lucru confirmat și de instituțiile Uniunii Europene, care au declarat anul 2013 „Anul European al Cetățenilor”.

VIDEO SENZAȚIONAL: Spectacol inedit la Chișinău! Cum s-au luat la bătaie dacii și romanii în centrul capitalei

Lupte daco-romane chiar în centrul capitalei! Locuitorii dar și vizitatorii Chișinăului au avut parte de nn eveniment nemaivăzut până acum în Republica Moldova.

Spectacol de reconstituire istorică s-a dat în această dupa amiază în scuarul Teatrului de Operă şi Balet și are tematica unei bătălii stradale dintre daci și romani.

Lumea fascinantă a dacilor, cei mai vechi strămoși ai acestor locuri a fost redată prin tehniciile de luptă și echipamentele folosite, dar și prin atelierele de olărit și de țesături.

La corturile celor două armate  persoane de toate vârstele au avut posibilitatea să se fotografieze cu strămoșii noștri. Accesul la eveniment  este oferit de către Institutul Cultural Român și Platforma Civică Acțiunea 2012.

Sursa foto: moldova.org